Lupta asistenților personali cu un sistem care nu-i susține 

Am scris anterior despre cum asistenților personali, cei care au grijă de persoanele cu dizabilități severe, li se încalcă dreptul la odihnă. Însă situația lor a devenit și mai complicată din cauza unor verificări abuzive din partea autorităților. Astăzi povestim istoria Liliei, o femeie de 52 de ani care este angajată ca asistentă personală a fiului ei. 

Citește și: 24/7, fără concediu. Asistenții personali ai persoanelor cu dizabilități severe se odihnesc doar pe hârtie 

Wonderkid 

Băiatul avea 14 ani când a început să nu mai doarmă nopțile. El citea foarte mult, iar Lilia credea că fiul ei este „wonderkid”. „El mă întrece pe mine, citește o carte în trei zile”, se mira atunci Lilia. Însă adolescentul adesea suferea de insomnii. 

Peste câteva luni, el a devenit tot mai distras. Simțea cum cineva îl urmărește. Făcea crize. Se putea năpusti din senin asupra mamei lui, asupra bunicii. Nimeni nu înțelegea ce se întâmplă.  

Specialiștii de la Spitalul de Psihiatrie au stabilit că fiul Liliei avea schizofrenie și imediat a fost încadrat în grad de dizabilitate. 

Au trecut mai mult de zece ani de când Lilia are grijă non-stop de fiul ei. Știe când boala e în remisiune și când apar crizele, cum trebuie să i le trateze și cum poate să-l ajute.  

Odată cu apariția serviciului social de asistență personală în 2013, femeia a decis să se folosească de el, în contextul în care nu poate să se angajeze nicăieri, anii de cotizație adunați pentru pensionare nu se adună, iar resurse financiare, pur și simplu, nu le are. Serviciul era ca o gură de aer.  

Ca și în cazul altor asistenți personali, Lilia avea concediu doar pe hârtie. Prima dată a beneficiat de o vacanță adevărată abia în toamna anului 2020, atunci când a reușit să-l înregistreze pe fratele ei drept înlocuitor oficial.  

 

„Controale de sus” 

Însă problemele Liliei au apărut chiar de la începutul anului, atunci când a fost informată de Inspecția Socială a efectuat un control, iar  Direcția generală asistență socială și sănătate Chișinău a solicitat femeii să întoarcă 2300 de lei pentru că a lipsit de la locul de muncă.  

Inspecția Socială este o autoritate în subordinea Ministerului Muncii și Protecției Sociale. Misiunea ei este de a inspecta modul de aplicare corectă și unitară a legilor și a altor acte normative care reglementează acordarea ajutorului social, ajutorului pentru perioada rece a anului și a serviciilor sociale. 

Inspecția Socială a verificat întreaga perioadă în care Lilia a fost angajată în funcție și anume dacă a fost plecată peste hotarele Republicii Moldova, traversarea frontierei fiind un indicator al lipsei de la locul de muncă. Prin urmare, absența ei a prejudiciat bugetul statului. 

Astfel, a fost depistat faptul că în toți acești ani Lilia a lipsit de la „locul de muncă” 27 de zile cumulativ.  

Însă Elena Stajila, juristă și directoare program în cadrul Centrului pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, spune că Direcția generală asistență socială și sănătate Chișinău (angajatorul oficial al Liliei) a produs o încălcare a legii în momentul în care a solicitat recuperarea prejudiciului. Mai exact, a fost încălcată procedura de tragere la răspundere materială a asistenților personali pentru lipsă la locul de muncă și anume prevederile art. 342 și 344 alin. (1), sprijinite de prevederile art. 209 alin. (2) din Codul Muncii al RM.  

Art. 209 alin (2) din Codul Muncii spune: Sancțiunea disciplinară nu poate fi aplicată după expirarea a 6 luni din ziua comiterii abaterii disciplinare, iar în urma reviziei sau a controlului activității economico-financiare – după expirarea a 2 ani de la data comiterii. 

Astfel, Inspecția a verificat perioadele care depășesc cele șase luni pentru aplicarea sancțiunilor disciplinare, prevăzute de art. 209 din Codul Muncii. 

 

 „Din momentul încălcării disciplinei muncii, timp de șase luni, angajatorul urmează să emită un ordin prin care este constatată comiterea abaterii disciplinare, adică lipsa de la locul de muncă. Dacă angajatorul nu a emis asemenea ordin, acesta nu este în drept să solicite repararea prejudiciului material. Chiar dacă Direcția nu a recurs la aplicarea sancțiunilor disciplinare și s-a limitat la o solicitare de reparare a prejudiciului material, Centrul consideră că și în situația respectivă termenul de șase luni de la abaterea disciplinară este unul depășit, în afara căruia angajatorul nu are dreptul să solicite repararea prejudiciului material cauzat”. 

 

Elena Stajila spune că asistenții personali care au restituit benevol salariile primite „nejustificat” pentru că au plecat peste hotare au dreptul să solicite de la Direcția Asistență Socială returnarea sumelor respective, în temeiul prevederilor art. 209 alin. (2), art. 343 și 344 Codul Muncii.   

Marina Buga, șefa adjunctă interimară, responsabilă de domeniul de asistență socială în cadrul Direcția generală asistență socială și sănătate a Consiliului municipal Chișinău, a venit cu o reacție la telefon. Specialista explică faptul că aceste probleme nu ar fi existat dacă asistentul personal anunța despre plecările peste hotare. „Ce a costat acele persoane, pur și simplu, să dea un telefon? În cazul în care s-a constatat că asistentul personal a plecat peste hotare împreună cu beneficiarul, aceste zile nu s-au luat în calcul. Aici este vorba expres de zilele celea când asistentul personal care are niște atribuții legate de muncă, are niște atribuții de îngrijire a beneficiarului său, a plecat fără beneficiar”, explică specialista. 

Însă, după ce „dai un telefon”, urmează să iei o decizie cu privire la cine urmează să supravegheze beneficiarul: fie există un înlocuitor propus de către asistentul personal, fie este un alt asistent din cadrul Direcției, dar în acest caz nu este clar ce se întâmplă cu beneficiarul nopțile și în zilele libere. A treia soluție este șederea la o instituție balneo-sanatorială din țară, șederea fiind achitată integral de către stat. 

Dacă ai o rudă care poate să te înlocuiască oficial și vrei să fie angajată pe o perioadă determinată, conform Regulamentului statutului asistentului personal, trebuie să prezinți un complex de documente, printre care: cererea de angajare cu acordul beneficiarului, actul de identitate în original și copie, actele de studii în original și copie, cazierul judiciar și o adeverință medicală. 

Totuși, până a exista cele trei alternative pentru concediul oficial de muncă, asistenții personali se descurcau cum puteau. 

„În anii aceștia, eu am fost în spital și nu mi-am luat concediu de boală. Am fost și în accident rutier, în rezultatul căruia am stat în spital trei săptămâni. Achitam 200 de lei o persoană care dormea la mine și încă o hrăneam”, povestește Lilia. 

Elena Stajila recomandă asistenților personali care au primit concediu de odihnă doar pe hârtie să înainteze acțiuni în instanța de judecată împotriva Direcției. Aceștia pot solicita acordarea concediilor anuale nefolosite efectiv, cu plata corespunzătoare a indemnizațiilor de concediu. Și asta pentru că Direcția nu a asigurat suplinirea funcției de asistent personal sau plasarea beneficiarului într-un serviciul de plasament temporar pe perioada concediului de odihnă anual, încălcând art. 118 alin (1) din Codul Muncii. 

În cadrul Direcției lucrează 1215 asistenți personali. 

Din 2016 scriu despre drepturile femeilor, violența domestică și hărțuire sexuală. Apoi mă concentrez pe democrația locală, reforma administrației publice și pe cum oamenii din sate pot avea condiții mai bune de trai. Îmi pun întrebări despre ce ne doare pe noi, ce iubim și ce ne face mai puternici, iar răspunsurile le găsesc în istoriile umane care apar pe Moldova.org.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.