(video) Domnica Manole explică de ce Înalta Curte a declarat neconstituțională plafonarea taxelor locale

Președinta Curții Constituționale, Domnica Manole, a explicat, în cadrul unui briefing de presă, motivele care au stat la baza deciziei CC de a declara neconstituționale prevederile cu privire la plafonarea taxelor locale, adoptate la pachet cu alte modificări la Legea 257, pentru modificarea politicii bugetar-fiscale și vamale pe 2021, adoptată de Parlament la 16 decembrie 2020. Înalta curte a decis că odată cu modificarea aprobată de Parlament, se încalcă două articole din Constituție, precum și prevederile Cartei Europene a Autonomiei Locale, ratificată de R. Moldova, iar „impunerea cotelor generale maxime pentru taxele locale tuturor unităților administrativ teritoriale, fără a se ține cont de situația economică și de circumstanțele specifice ale fiecărui caz, s-ar putea dovedi inefectivă”, existând și riscul ratării unor venituri la bugetele locale.

Foto: UNIMEDIA

„Prevederile analizate reprezintă modificări aduse Codului Fiscal. Autorul sesizării a afirmat că taxele locale constituie proprietatea colectivităților locale. Prin urmare, deciziile cu privire la cuantumul lor trebuie să aparțină doar autorităților publice locale. Curtea a trebuit să stabilească conformitatea prevederilor contestate cu articolele 109 și 132 din Constituție”, a menționat președinta CC.

„Art. 109 prevede că administrația publică în unitățile administrativ teritoriale se întemeiază printre altele, pe principiul autonomiei locale. Aici sunt stabilite principiile de bază ape APL, inclusiv dreptul și capacitatea efectivă a autorităților locale de a soluționa și de a gestiona o parte importantă a treburilor pubice, în conformitate cu competențele stabilite de lege.

Art. 132 din Constituție prevede că impozitele, taxele și orice venituri ale bugetului de stat și ale bugetului asigurărilor sociale de stat, ale bugetelor raioanelor, orașelor și satelor se stabilesc conform Legii, de organele reprezentative respective.

Analiza Curții a presupus o interpretare a acestor articole prin prisma Cartei Europene a Autonomiei Locale, ratificată de R. Moldova și care reprezintă un tratat internațional de referință în materie.

Curtea a verificat dacă se confirmă:

1. Lipsa unei consultări efective și reale, cu autoritățile publice locale și asociațiile reprezentative ale acestora;

2. Încălcarea autonomiei locale prin introducerea cotelor maxime pentru taxele locale.

Potrivit Cartei Europene a Autonomiei Locale, autoritățile administrației publice locale trebuie să fie consultate în timp util și în mod adecvat, în cursul procesului de planificare și de luare a deciziilor pentru toate chestiunile care le privesc înn mod direct. Curtea a reținut că această condiție este impusă de art.109 din Constituție. Potrivit Congresului Autorităților Locale din Moldova, care este o structură reprezentativă a APL, consultările s-au desfășurat de o manieră formalistă. Proiectul Legii contestate i-a fost expediat Congresului cu 2 zile înainte de termenul limită de acordare a avizului. Termenul de 2 -zile nu poate fi încadrat în standardul perioadei de timp utile în sensul Cartei Europene a Autonomiei Locale și al art.109 din Constituție.

De asemenea, Carta Europeană a Autonomiei Locale prevede că în cadrul politicii economice naționale, autoritățile administrației publice locale au dreptul la resurse proprii suficiente, de care pot dispune în mod liber, în exercitarea atribuțiilor de putere. Mai mult, cel puțin o parte a resurelor financiare ale colectivităților locale trebuie să provină din impozite și taxe locale. Condiția stabilirii taxelor locale de organele reprezentative ale raioanelor, orașelor și satelor conform legii este conținută și de art. 132 din Constituție. Prevederile contestate plasează aleșii locali într-o situație în care aceștia nu se pot bucura de un spațiu de manevră adecvat în materie fiscală. Libertatea de a stabili cuantumul taxelor locale este un indicator important al gradului de realizare a autonomiei locale.

APL trebuie să dispună de împuterniciri reale, pentru a-și putea implementa politicile. Impunerea cotelor generale maxime pentru taxele locale tuturor unităților administrativ teritoriale, fără a se ține cont de situația economică și de circumstanțele specifice ale fiecărui caz s-ar putea dovedi inefectivă. Un aspect important de luat în considerare este riscul ratării unor venituri la bugetele locale”, a punctat Domnica Manole.

Urmăriți integral briefingul președintei CC:



Astăzi, Curtea Constituțională a declarat drept neconstituționale prevederile cu privire la plafonarea taxelor locale, din Legea nr. 257 pentru modificarea politicii bugetar-fiscale și vamale pe 2021, adoptată de Parlament la 16 decembrie 2020.

Sesizarea cu privire la controlul constituționalității unor prevederi din Legea nr. 257 din 16 decembrie 2020 a fost depusă la CC de fostul deputat Dinu Plîngău.

La 27 noiembrie 2020, mai mulți primari ai localităților din diverse raioane ale țării au ieșit la protest, în fața Guvernului și Ministerului Finanțelor. Aceștia, alături de Congresul Autorităților Locale din Moldova, au criticat prevederile proiectului politicii bugetar-fiscale pentru anul 2021, care presupun și plafonarea taxelor locale. Aleșii locali au făcut apel către autoritățile centrale să renunțe la această prevedere, care, spuneau ei, atentează la autonomia locală.

Pe de altă parte, comunitatea de afaceri a susținut inițiativa Ministerului Finanțelor de a plafona taxele locale, în scopul „asigurarea previzibilității și predictibilității activității de întreprinzător”, se arată într-o declarație comună semnată de mai mulți agenți economici și președinți de patronate.

Fostul premier Ion Chicu a explicat, în cadrul emisiunii UNInterviu pentru UNIMEDIA, de ce Guvernul susținea plafonarea nivelului taxelor locale, în pofida unor critici aduse acestei măsuri de către unii reprezentanți ai autorităților locale. Totodată, Chicu a declarat că Guvernul nu va susține propunerea de a exclude taxa rutieră și a o include, anul viitor, în accizul pentru petrol, precizând că această măsură ar putea avea efecte negative asupra agricultorilor, dar și a transportatorilor, în condițiile actuale.


Pub