Migrația populației nu a încetat în ultimele două decenii, ci dimpotrivă a continuat să crească în intensitate pe an ce trece, încât se poate spune că o parte din Republica Moldova s-a mutat în afara granițelor ei. Moldovenii aleg să plece oriunde, numai să le fie un pic mai bine, să aibă un trai și un venit decent și siguranța zilei de mâine. Despre emigrare și depopulare vorbim la acest sfârșit de săptămână.
* * *
„Ne dorim să construim un parteneriat cu cetățenii din diasporă, peste hotare avem cetățeni de diferite vârste, cu așteptări diferite. Pentru acești oameni trebuie să creăm oportunități ca ei să revină acasă”. Am citat din discursul președintei Maia Sandu ținut la recentul Congres al Diasporei. Șefa statului menționa că o parte din economia Republicii Moldova se ține pe remitențele transmise de diaspora. „Vom trata cu atenție și respect fiecare nevoie venită din partea cetățenilor. Unele probleme vor fi soluționate repede, iar altele au nevoie de timp pentru rezolvare. Cu implicarea fiecăruia lucrurile se vor îmbunătăți”, a mai spus Maia Sandu.
„Republica Moldova este campionul absolut al migrației pe continentul european, iar regiunea transnistreană este parte a țării cu evoluția cea mai nefavorabilă în acest sens”, constată expertul IDIS „Viitorul” Veaceslav Ioniță. Potrivit estimărilor lui, în anii independenței de pe malul drept al Republicii Moldova au plecat 26 la sută din populație, adică fiecare a patra persoană, iar din stânga Nistrului – aproape 33 la sută, adică o persoană din 3. Expertul sugera de asemenea că într-un viitor previzibil țara ar putea deveni o destinație pentru forța de muncă străină.
Europa Liberă a încercat să afle ce cred locuitorii din Strășeni despre emigrare și depopulare.
– „Nu văd eu mai mare perspectivă a Republicii Moldova fără populația autohtonă. Oriunde te-ai duce, ești străin, tu la tine acasă ești stăpânul tău, te vede toată lumea și te admiră, și se bucură de tine, dar acum persistă banul, iar banul a înecat omenia și de aceea azi noi luptăm. În calitate de profesoară, tot timpul mă strădui să le spun elevilor că nu banul este principalul. Banul care-i făcut cu greu ar trebui să fie și respectat, dar așa eu văd unele lucruri pe care părinții le văd numai în bani, dar nu le văd în copii. Eu nu spun de toți, sunt părinți care știu cum să-și gestioneze sursele financiare.”
Europa Liberă: Dar fenomenul acesta al migrației trebuie văzut doar ca parte goală a paharului sau și ca parte plină?
– „Recent la Strășeni a fost organizată Ziua Diasporei și, iată, eu am rămas foarte și foarte mulțumită de organizare, că dacă nu era organizare, nu aveam să mă întâlnesc cu atâția foști elevi de-ai mei. Știți cum? I-am văzut mai veseli și sunt bucuroși de ceea ce s-a făcut în localitate, sunt bucuroși că au unde veni, că erau timpuri când drumurile și străzile noastre erau neiluminate, grădinițele neîncălzite, școlile neîncălzite, dar acum iată este meritul și al celor de peste hotare, dar este meritul și al celor care au rămas acasă, și-au suflecat mânecile și au început să lucreze împreună.”
Valentina Ursu, Europa Liberă, în ospeție la Strășeni și întreb cetățenii ce cred ei despre migrație, despre depopularea Republicii Moldova.
– „Vă spun așa, sincer, soră medicală am fost o viață întreagă și am lucrat în policlinica raională, am fost nevoită să plec de aici, fiindcă cu salariul pe care îl aveam noi, cum a fost pe vremea de prin 2005, am fost nevoiți să lăsăm, că trebuia să creștem copiii, să-i învățăm, să le dăm un viitor și îmi pare rău că toată bogăția, floarea Moldovei a plecat peste hotare – asta-i una; a doua – nu vreau poporul nostru să fie îngenuncheat, pentru că este nevoit să muncească pentru supraviețuire. Asta-i o durere tare-tare mare.”
Europa Liberă: Și ați lucrat și Dvs. peste hotare?
– „20 de ani, dar prin ce am trecut eu acolo și ce am făcut pentru esistere unul Domnul de sus știe. Sunt mulțumită și demnă că am așa putere, că am rezistat la toate acestea, dar e foarte greu. Se spune că peste hotare, dar peste hotare e un lucru care te doare, tare te doare. Ești prețuită, depinde în ce regiune lucrezi.”
Europa Liberă: Fără banii câștigați peste hotare cum s-ar fi descurcat Republica Moldova?
– „Nimeni, nimeni nu s-ar fi descurcat.”
Europa Liberă: Ce ar fi fost aici dacă nu erau banii trimiși din afară?
– „Eu socot că a trebuit conducerea să se străduie pentru viitorul Moldovei, problema e într-asta, că toată bogăția, toată inteligența noi am vândut-o, statul moldovenesc a vândut-o și asta-i dureros din suflet.”
Europa Liberă: Au să mai plece oamenii?
– „Copiii mei i-am învățat, dar nu i-am dat voie fiicei mele să plece peste hotare, fiindcă dacă se vor duce toți, unde o să ajungem noi, unde-i frumusețea noastră și inteligența noastră?”
Valentina Ursu, Europa Liberă, astăzi în ospeție la Strășeni și întrebăm localnicii ce cred ei despre migrație, despre cei care au plecat din Moldova.
– „Le dorim să se întoarcă înapoi la casele lor, la părinți.”
Europa Liberă: Aveți pe cineva plecat?
– „Ai mei îs duși, trei îs acolo la Rusia, cu toții îs aranjați, au familii, au copii de-amu.”
Europa Liberă: Dar de ce au ales Rusia?
– „Pe atunci așa era, că îs ani mulți în urmă.”
Europa Liberă: În ce an au plecat?
– „Of, de-amu îs mulți ani, vreo 16 ani, dacă nu mai bine, de mult sunt duși.”
Europa Liberă: Ați fost la ei?
– „Nu. N-am posibilitate, nu-mi ajung bani.”
Europa Liberă: Dar ei ce spun, vor reveni în Republica Moldova?
– „Nu, nu, nu! Au case acolo, au familii, nu mai revin aici.”
Europa Liberă: Și această despărțire nu e dureroasă?
– „Ei, nici nu-mi dați așa întrebare. Sigur că e dureroasă, încă tare, dar de-amu m-am deprins și mă bucur că-i totul bine și-s sănătoși și ei, și copiii, și nepoțeii de aici de la mine, toți îs sănătoși și mă bucur pentru asta.”
Europa Liberă: Vă mai trimit bani și ei?
– „Nu, nu, până când eu lucrez, am pensie, mulțumesc lui Dumnezeu că am putere până când. Dacă asta-i situația, ce să facem? Poate vreodată și vreodată, eu știu, schimbări ce vor mai fi...”
Europa Liberă: Ce schimbări trebuie să aibă loc aici ca să revină cei plecați?
– „Să fie locuri de muncă cât mai multe și mai plătite. Ei vor bani mai mulți, nu ca noi, niște pensionari, suntem bucuroși cu 3 mii de lei să lucrăm numai să ne țină la lucru, dar așa...”
Europa Liberă: Dar ei la ce leafă s-ar întoarce?
– „Da’ eu știu?... Nu știu, n-am luat vorbă.”
Europa Liberă: Dvs. ce credeți despre migrație?
– „Aș vrea ca toți copiii să stea pe lângă părinți acasă, la locul lor unde s-au născut, să fie locuri de lucru și să fie plătit.”
Europa Liberă: Aveți pe cineva plecat?
– „Am. Tot în Rusia trăiește, dar e căsătorită acolo și înapoi n-o să se mai întoarcă. Fiecare părinte vrea să-i fie copiii alături, să-i vadă, dar, mă rog, cum e acum – pe skype -, dar de venit înapoi n-au să vină. Ei trăiesc acolo foarte bine.”
Europa Liberă: Dar Dvs. ați merge în Federația Rusă să locuiți împreună?
– „Ei mă cheamă în fiecare zi, dar eu nu pot lepăda, pentru că-s deprinsă aici, iar acești bătrâni greu își schimbă locul de trai. În ospeție am fost, am revenit. Sunt stimători, primitori, după cum vorbesc că rușii îs așa, rușii îs așa, eu n-am văzut nimic deosebit între noi și între dânșii.”
Valentina Ursu, Europa Liberă, astăzi am făcut un popas aici, la Strășeni, și întrebăm cetățenii: care sunt cele mai mari probleme?
– „Salariile mici, pensiile mici, îi viața foarte grea.”
Europa Liberă: De când există Republica Moldova ca stat independent, peste un milion de cetățeni au ales calea străinătății.
– „Și noi am fost. Și eu am lucrat în Italia, și sora a lucrat în Italia. Am lăsat familia, am lăsat tot și am plecat, d-apoi ce era să facem?”
Europa Liberă: Și cum a fost viața de migrant?
– „Foarte grea! Câte lacrimi am vărsat noi, numai noi știm, că diaspora știe ce înseamnă să fii de peste hotare.”
Europa Liberă: Dar ați acceptat această situație...
– „D-apoi ce trebuia să facem? Pentru copiii noștri, fiul meu învăța la universitate, cu ce puteam să-l întrețin, cu salariile care erau aici?”
Europa Liberă: Și lăsați să se înțeleagă că, dacă nu ați fi fost peste hotare, nu v-ați fi descurcat acasă?
– „Nu! Absolut, nu!”
Europa Liberă: Dar aceste remitențe ale moldovenilor care au muncit în străinătate și mai muncesc au ținut și țin pe linia de plutire Republica Moldova?
– „Păi, da! Sigur că da! Iată, eu am fecior care lucrează în Anglia, el pe mine mă întreține. Pensia pe care o primesc eu îmi ajunge să plătesc numai apartamentul și mai mult nimic, mai ales iarna, când trebuie să achitat pentru încălzire, asta-i ceva îngrozitor.”
Europa Liberă: Feciorul se va întoarce acasă?
– „Nu știu...”
Europa Liberă: Dvs. ați revenit...
– „Eu am revenit, pentru că am altul (râde)... Am alt fecior și am doi nepoți și numai din cauza lor m-am întors, dar așa nu prea văd perspective ca să revină.”
Europa Liberă: Dar în ce condiții ar putea cei plecați să revină acasă?
– „Să fie locuri de muncă, salarii bune.”
Europa Liberă: Cât ar trebui să fie salariul bun?
– „Minimum 10 mii de lei. Dacă pentru o persoană, mie îmi ajunge 10 mii de lei. Cât îmi trimite fiul din Anglia, apoi eu am un nepoțel de 5 ani de zile și-mi zice: „Bunică, dar tu mai ai bani?” Dar eu îi zic: „Bunica așteaptă să primească pensia”. – „Dar Florin nu ți-a trimis nimic?”. El de-acum știe că moșul lui îi trimite bani să mă duc să-i cumpăr ceva de îmbrăcat, de încălcat. Eu nu știu cum oamenii se descurcă. Vă spun sincer, asta-i o jertfă, un sacrificiu.”
Europa Liberă: Va continua exodul?
– „Au să se ducă. Dar ce s-a schimbat? Uitați-vă, ce s-au deschis ceva locuri de muncă? Nu sunt locuri de muncă, chiar de sunt, dacă-i cu 3-4 mii de lei, oamenii ce fac? Nu fac nimic.”
Europa Liberă: Dar dacă în străinătate câștigă o mie de euro și mai dau pentru gazdă, pentru mâncare?...
– „Le ajunge. Eu primeam 900-950 de euro. Eu cu sora plăteam gazda, mâncarea, transportul, telefonul ș.a.m.d. și nouă ne mai rămânea să trimitem acasă, undeva 500 de euro ne mai rămâneau și-i puneam deoparte, că noi eram în patru. Patru surori am plecat, toate în Italia, ne-am aranjat acolo una după alta...”
Europa Liberă: Dar de obicei se integrau familiile acolo, mulți din cei plecați...
– „Mulți, mulți, mulți, mai ales cei tineri, ei repede se acomodează, învață limba, își găsesc un post de lucru bun, plătit, mulți și-au luat chiar și apartamente, au cumpărat, că acolo-i mai convenabil, acolo iau credite din bancă fără niciun procent, le dau fără procente: na, luați, cumpărați-vă, dar la noi te jupoaie banca.”
Europa Liberă: Dar cei care sunt peste hotare au făcut anumite economii. Banii ceia pe care i-au adunat ar putea să fie aduși aici, în Republica Moldova, să fie investiți?
– „Ar putea! Dar în ce? Că aici te mănâncă de pe picioare, nu-i posibil.”
Europa Liberă: Și cum vedeți viitorul?
– „Tare slut. Nu văd încă curcubeul, mai este, mai este, nu știu cum o să fie mai departe.”
Europa Liberă: Dar de cine depind schimbările spre bine?
– „De oameni. Ian uitați-vă ce-i pe stradă, îi vezi și-i auzi vorbind că tocmai te miri: Doamne, de unde au venit, parcă nu-s poporul nostru?”
Europa Liberă: Încă deseori se mai pune întrebarea: de ce acolo, peste hotare, comportamentul, atitudinea celor plecați e în conformitate cu legile din acea țară, dar când vin acasă se comportă altfel?
– „Nu, nu-i corect. Acolo-i pedepsesc, dar la noi trec peste, știți, închid un ochi și nu mă vede, iată cum, dar acolo legea-i lege. Dacă ai încălcat legea, ești pedepsit.”
Europa Liberă: Câți ani ar trebui să mai treacă pentru ca acele standarde, condiții de acolo să fie bune și pentru Republica Moldova?
– „Cred că vreo 100 de ani încă. Noi suntem tare departe încă, văleu! Îi foarte mare haos. În magazine te amăgesc, la piață te amăgesc, dar peste tot locul se străduie cumva să te amăgească, unul pe altul. Știți ce m-a mirat? Că te duci și iei un ceai și-ți dă bonul de plată. La noi, Doamne ferește, unde s-a văzut? La piață acolo toți îți dau bonuri.”
Europa Liberă: Asta înseamnă că se plătesc impozite, taxe la stat...
– „Se plătesc impozitele, da. La piață, Doamne ferește să nu-ți dea bon, că deodată îl... Tot timpul trece controlul și chiar de un euro dacă ai cumpărat și nu ți-a dat bon, a doua zi nu-l mai vezi la vânzare la tarabă. Gata, i-au luat licența și s-a terminat. Eu n-am văzut o dată să mă amăgească de un centesimo, știți că acolo îs euro, de un gram să te amăgească, ei nici nu știu de așa ceva. Dar ca să te amăgească la cântar, Doamne ferește să facă lucrul acesta, dar la noi duceți-vă în orice magazin, te amăgesc. Moldoveanul nostru-i deprins să amăgească, el nu poate, nu poate trăi; dacă nu s-au amăgit unul pe altul, el nu trăiește.”
Europa Liberă: Rămâneți pesimistă, optimistă, realistă?
– „Optimistă. Vreau să cred în ceva, poate nepoții mei cândva vor ajunge la o viață mai bună, la o cultură mai înaltă.”
Europa Liberă: A fost mai greu să plecați sau a fost mai greu să reveniți?
– „Clar că să pleci e mai greu, când tu știi că te așteaptă copiii și nepoții, tu cu dragoste te întorci și cu mare plăcere. E drept că eu am nevoie încă de timp, îs venită de aproape un an în eu în țară aici încă nu mă pot deprinde cu toate celea. Și-apoi fetița-mi zice: „Mamă, nu uita că nu ești în Italia, fii atentă”. Fata mă ocărăște.”
Europa Liberă: De ce nu vă puteți obișnui cu condițiile de aici?
– „În primul rând, murdăria asta, dar nu-i numai asta, chiar lumea-i așa – te duci la piață, se străduie să-ți pună ceva stricat și măcar scuze nu-și cer.”
Europa Liberă: Dar cum s-ar fi descurcat familia, dacă Dvs. ați fi rămas acasă?
– „Nu știu. Cred că copiii nu aveau să poată să învețe și trăiau în mizerie, că nu mai puteai să-i cumperi o casă, să aibă măcar un acoperiș deasupra capului, că asta-i în primul rând, când faci o familie, dar chiar și așa, undeva lumea trebuie să trăiască.”
Europa Liberă: Copiii pe care ați reușit să-i educați, să le dați carte rămân aici, în Republica Moldova?
– „Ea în genere s-ar duce cu plăcere una, iar una îi dusă chiar. În Germania-i fata, dar vrea să revină. Și eu le dau un sfat: „Puilor, e țara voastră, veniți înapoi. Ați făcut ce ați făcut, dar faceți-vă oleacă de zapas (rezerve) și pe urmă încetișor...” De-atâta că, oricât de bine ar fi peste graniță, te atrage țara ta. Eu, de-o pildă, nu știu cum, dar eu Moldova o iubesc tare. Dacă ar schimba ceva... Cum să nu-ți iubești țara?”
Europa Liberă: Câți ani i-ar trebui Republicii Moldova să ajungă standardele din Uniunea Europeană?
– „Ei nu, dacă pe mine m-ar pune... Nu! O să trebuiască mult timp, pentru că oamenii sunt deprinși așa. Corupția nu-i așa de simplu s-o distrugi, corupția-i peste tot locul.”
* * *
Opinii culese la Strășeni despre emigrare și depopulare. Cetățenii moldoveni care revin definitiv din străinătate pot primi până la 250 de mii de lei pentru a-și începe propria afacere, a anunțat Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii din Moldova cu ocazia Zilelor Diasporei, eveniment care a avut loc la finele lunii august. Organizația reamintește despre continuarea programului de atragere a remitențelor în economia țării „PARE 1+1”, care este destinat migranților muncitori și rudelor lor apropiate care doresc să investească în inițierea sau dezvoltarea afacerilor proprii. Programul funcționează pe principiul 1+1, pentru fiecare leu investit de un migrant sau de rudele sale statul alocă încă un leu sub formă de grant. Până în prezent aproape 2 mii de întreprinderi au primit sprijin prin programul „PARE 1+1” și au investit peste un miliard de lei. Ion Reali Roșca, un tânăr de la sudul Republicii Moldova, din Cahul, are o ședere de 14 ani peste hotare. A adunat o sumă modestă și e gata să investească economiile în Republica Moldova, dar nu se grăbește să revină acasă. Am discutat cu el despre soarta de migrant.
Ion Reali Roșca: „Noi am fost nevoiți să emigrăm. Deci, noi nu am plecat de plăcere, noi am plecat de nevoie, ca mulți alți cetățeni, dar asta nu înseamnă că noi nu revenim acasă și nu ne implicăm în viața societății moldovenești sau am uitat de unde am plecat. Nu! Oricât de bine ne-ar fi oriunde pe glob – noi oricum vom tinde acasă, pentru că aici este rădăcina; oricât de bine vom mânca într-un restaurant de peste hotare – oricum mâncarea de acasă e mai bună; oricât de frumoasă-i muzica peste tot – oricum, limba pe care o auzi într-o piesă de-a noastră, ea nu se va uita nicăieri și vei spune: asta-i al meu. Eu merg prin orașul Chișinău, prin Republica Moldova, deja am fost la sud, în orașul meu de baștină, mie mi-e foarte drag să ascult limba mea maternă, mie mi-e foarte drag să respir aerul unde eu m-am născut, dar trebuie să recunosc că mă simt străin.”
Europa Liberă: De ce?
Ion Reali Roșca: „Pentru că, dacă vorbim de orașul meu de baștină, orașul Cahul, oamenii foarte mult s-au schimbat în 14-15 ani și eu chiar nu mai cunosc pe nimeni din oraș, dacă să vorbim când mergi pe stradă. Da, e clar că au rămas prieteni de familie, au rămas prieteni din copilărie, au rămas colegi de clasă, dar și o parte dintre ei sunt în emigrare și cumva îi prind acasă acum sau alții, dar care nu prea ies pe afară, hai să spunem așa, cum ieșeam cândva. Și un pic e straniu tot sentimentul acesta.”
Europa Liberă: Și totuși, diaspora a devenit foarte activă, dacă ținem cont de prezența masivă a moldovenilor aflați peste hotare la scrutinele parlamentare, prezidențiale. Cine decide astăzi soarta Republicii Moldova, cei rămași sau cei plecați?
Ion Reali Roșca: „Și cei rămași, și cei plecați. Cu siguranță, noi nu putem trage plapuma peste o parte sau alta. Deci, până la urmă, noi suntem un popor, noi nu putem separa diaspora de populația de acasă și pe cei de acasă de diasporă. Și apropo, cu diaspora e un pic subiectivă tema aceasta. De ce? Pentru că nu-i poți numi diasporă pe cei care au câte jumătate de an-un an de când au emigrat, diasporă, de fapt, noi vorbim despre o categorie de cetățeni care sunt aproape sută la sută implicați în sistemul sau în țara în care ei au emigrat.”
Europa Liberă: Bine, dar fenomenul acesta pentru Republica Moldova durează mult, peste două decenii de când mulți cetățeni și-au făcut valizele și au plecat, există deja foarte multe exemple că s-au reintegrat familii, bunici, părinți și copii.
Ion Reali Roșca: „Da, de acord, perfect de acord, dar eu cunosc și foarte mulți cetățeni de-ai noștri care au câte 10 ani și nu au acte și asta-i mai grav. Deci, ei sunt la negru de 10 ani acolo, cum era pe timpuri în Italia, plecau cu 500-1.000 de euro ca să ajungă acolo, ca atunci când un pic s-a liberalizat și cu cetățenia română ș.a.m.d. inclusiv în prezent sunt foarte mulți moldoveni de-ai noștri care au câte trei-patru ani în care nu au acte. Și ei chiar să vrea să-și facă acte nu cunosc cum asta e posibil sau nici măcar nu se gândesc, ei tânjesc cumva că fac un pic de bani și se întorc acasă, dar cercul acesta vicios durează la infinit, continuu.”
Europa Liberă: Se schimbă relația diasporă – guvernarea Republicii Moldova după câștigul Partidului Acțiune și Solidaritate în alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie?
Ion Reali Roșca: „Comparativ cu anii din trecut, actuala guvernare este mult mai deschisă față de diasporă, cât de deschisă va fi – asta rămâne să vedem, dar...”
Europa Liberă: Ce trebuie să facă guvernarea ca cetățenii din străinătate să spună că este o abordare corectă față de cei plecați?
Ion Reali Roșca: „Trebuie să se implice foarte mult Biroul Relații cu Diaspora, este cel mai bun instrument, dacă îl putem numi așa, care poate conecta guvernarea cu diaspora. Și primul pas care ar trebui să fie făcut în această instituție pe lângă guvern sau birou este să îl reformeze complet, să găsească un lider care este stimat atât în Republica Moldova, cât și în diasporă, persoana aia să fie apolitică, să fie independentă total și să-și formeze de una singură cadrele.”
Europa Liberă: Și s-ar găsi o asemenea persoană?
Ion Reali Roșca: „Eu am propus deja actualei guvernări o candidatură. Se discută, nu vreau să dau nume ca să nu manipulez sau să se interpreteze, sau să impun cuiva numele acesta, se discută, vom vedea.”
Europa Liberă: Ce așteaptă guvernarea de la cei plecați? În primul rând să identifice cadre calificate care să vină și să ocupe locuri în instituțiile statului.
Ion Reali Roșca: „Și noi avem nevoie de oameni competenți, de fapt. Noi nu avem nevoie de oameni care vorbesc mult, noi avem nevoie de oameni care aduc rezultate cât mai rapid posibil și să ne spună clar: «Uite, lucrul acesta se poate de făcut într-un an, lucrul acesta se poate de făcut într-o lună, lucrul acesta se poate de făcut în doi ani și lucrul acesta se face în zece ani».”
Europa Liberă: Dar aceste resurse umane nu se grăbesc să vină în Republica Moldova, dacă ele se identifică acolo peste hotare.
Ion Reali Roșca: „Aceste resurse umane nu se găsesc, deoarece nu se vrea până la urmă.”
Europa Liberă: Nu se grăbesc să vină...
Ion Reali Roșca: „Nu se grăbesc. Și eu chiar când am discutat despre reprezentantul Biroului Relații cu Diaspora, când am vorbit despre candidatura sau mai multe candidaturi, dar eu cumva m-am axat pe o candidatură, ei mi-au spus că „noi am propus persoana respectivă să fie director”. Și eu le-am spus: „Înseamnă că voi nu știți să convingeți omul”. Deci trebuie să fie și motivant, când propui ceva trebuie să fie și motivant și să îi oferi libertate, nu să-l alipești de un partid politic sau că, dacă nu ești de-al nostru, nu ești cu noi. Deci, tu trebuie să îi oferi, pentru că, în primul rând, diaspora este nu numai a PAS-ului, a socialiștilor sau, nu știu, a trecutului sau a viitorului, sunt cetățeni ai Republicii Moldova. Tu trebuie să identifici o persoană, în primul rând, respectată, integră și care știe foarte bine ce are de făcut. Noi avem nevoie și ei sunt oamenii aceștia, doar că trebuie să li se dea liber sută la sută și să fie, nu că un salariu, dar, eu cred că până la urmă noi toți înțelegem foarte bine că nu-i problema în bani la urma urmei, că banii vin și se duc, problema este în respect. Deci, tu când aduci un profesionist prin salariul pe care i-l oferi tu îi dai dovadă de respect față de necesitățile lui, față de necesitățile familiei sale, de anumite probabil, nu știu, privilegii, aș spune chiar. De ce să nu-i oferi un pașaport diplomatic cu care el să poată circula liber? Asta e posibil. Și atunci tu îi dai mână liberă.”
Europa Liberă: Ziceam că actuala guvernare mizează foarte mult pe diasporă, în primul rând ca să readucă, să reîntoarcă acasă cei mai buni specialiști, apoi se insistă și pe ideea că economiile făcute peste hotare ar putea să fie cele mai avantajoase investiții făcute în Republica Moldova, dar statisticile arată că nu chiar atât de mulți cetățeni ai Republicii Moldova care muncesc peste hotare de ani de zile și-au adunat acolo sume suficiente, la fel nu se grăbesc să vină să le aducă acasă.
Ion Reali Roșca: „Nu se grăbesc să le aducă acasă, este adevărat, pentru că justiția nu funcționează încă, iar când există o luptă de interese pe plan investițional sau pe plan de afaceri este clar ca bună ziua că nimeni nu va veni, nici cetățean de-al nostru, nici investitor străin nu va veni într-o țară în care justiția se face prin cine dă mai mult, nimeni niciodată nu va veni, cel puțin cei care știu să facă calculele matematice bine nu vor veni în Republica Moldova - unu la mână. Doi la mână - moldovenii, cei care vor să vină acasă să investească așteaptă un teren în care ei să fie siguri nu numai pe plan de justiție, dar inclusiv pe suport, mă refer la nivel de instituții, cum ar fi: primării, agenții de reglementări ș.a.m.d,. în care ei să presteze servicii de calitate, pentru că, eu dacă compar cu România chiar, Italia sau Belgia, unde am fost și am avut tangență cu instituțiile statului de la mic la mare, să spunem așa, ceea ce ține de legalizarea actelor, deci, ei acolo sunt în serviciul tău, ei nu sunt revizorii tăi, ei nu sunt acei care te umblă pe drumuri, ei sunt acei care sunt un suport pentru a-ți da informația exactă, pentru a înțelege de ce ai nevoie ca să ajungi în punctul final. Eu sunt venit de marți, am fost miercuri la Cahul pentru ca să rezolv o problemă simplă, de fapt, la primărie. Și eu m-am simțit intimidat și hărțuit chiar, asta este realitatea. M-am gândit să fac o plângere la primar, dar am impresia că asta e, asta e realitatea. Noi nu avem cadre, ei încurcă funcția de prestator de serviciu și revizor și asta este, asta e realitatea.”
Europa Liberă: Marea majoritate a cetățenilor așteaptă ca guvernarea să livreze rezultate. Pentru voi care rezultate sunt cele pe care le așteptați?
Ion Reali Roșca: „Deja rezultate sunt, implementarea votului electronic care s-a făcut, vorbim de parlament, pentru că parlamentul este de fapt instituția care aduce rezultate într-un stat ca Republica Moldova. A doua pe care eu o apreciez este deschiderea, deci transparența la tot ce se întâmplă și trei – ceea ce se întâmplă în ultima perioadă de când ei au venit la guvernare sau la puterea legislativă, se întâmplă niște mișcări tectonice în toate instituțiile, ceea ce pe mine mă face să înțeleg că totuși primii pași sunt făcuți. Cât de corecți sunt acești pași? Eu admit că s-au comis deja greșeli și eu sper că...”
Europa Liberă: Care sunt greșelile?
Ion Reali Roșca: „Spre exemplu, instituțiile de forță, probabil inclusiv cu această comunicare în ceea ce ține de vaccinare. Eu totuși consider că se putea mai bine de comunicat.”
Europa Liberă: Dar la instituțiile de forță unde e problema?
Ion Reali Roșca: „Șeful IGP-ului nu este o persoană integră. Dar eu totuși cred că oamenii profesioniști ar trebui să se pronunțe mai în detalii și să fie mai gălăgioși pe această temă și nu să spună: „Ei, hai să-i lăsăm să greșească și după asta...” Nu! Trebuie să spui lucrurilor pe nume.”
Europa Liberă: Cum se vede viitorul Republicii Moldova? Cum ați vrea să arate statul peste 4 ani, peste 10 ani?
Ion Reali Roșca: „OK, peste 4 ani eu îmi doresc ca să fim un pic mai buni decât ieri. Când spun „ieri”, eu am în vedere ca măcar guvernarea actuală să fie mai bună decât cea precedentă. Eu cumva de mult nu-mi mai pun speranța în cineva, eu îmi pun speranța în propriile forțe și cu acest deviz, dacă îl pot numi așa, eu merg zilnic. Eu totdeauna merg cu ideea că, «Ioane, fii un pic mai bun decât ieri».”
Europa Liberă: Dar înainte de a începe această discuție ai spus că nu te vezi întors acasă în următorii 10 ani?
Ion Reali Roșca: „Da, nu mă văd, pentru că eu m-am învățat să fiu realist, m-am învățat să fiu pragmatic și m-am învățat să-mi construiesc ceva și pe acel ceva să construiesc în continuare. Eu în Moldova practic nu am construit nimic și mâine să revin în Republica Moldova, imaginați-vă, doamna Valentina, că eu trebuie să construiesc totul de la zero.”
Europa Liberă: Și asta te sperie?
Ion Reali Roșca: „Nu mă sperie sub nicio formă, dar tu nu poți construi un fundament, dacă tu nu ai pilonii de bază, iar pilonii de bază în Republica Moldova tu ți-i poți construi doar prin oameni apropiați, în care poți avea încredere, iar la noi vedem câte trădări se întâmplă. Doi - legislația este proastă și trei - implicarea statului în viitorul meu. Prin astea eu cred că am spus totul despre ceea ce mie îmi oferă statul care m-a adoptat.”
Europa Liberă: Belgia?
Ion Reali Roșca: „Da, Regatul Belgian, care, trebuie să recunosc, eu, neavând studii în niciun domeniu și acum îmi pare rău că nu am studii, dar acest stat mie mi-a oferit toată libertatea de a mă dezvolta intelectual, să citesc, să merg la muncă, să am parte de medicină de calitate, foarte multe servicii de protecție, inclusiv pachetul social și multe-multe alte chestii. Deci, sistemul belgian este unul foarte interesant pentru cel care vrea să-l cunoască, fiindcă avem și foarte mulți din diasporă sau mulți cetățeni de-ai noștri care se află în Belgia și ei chiar idee nu au unde se află.”
Europa Liberă: Dar Ion Roșca ce așteaptă, ca alții să muncească aici, acasă, să creeze condiții favorabile pentru revenirea lui?
Ion Reali Roșca: „Nu. Eu sunt gata să mă implic în Republica Moldova. Eu totdeauna am fost deschis, nu acum a ieșit Ion Roșca la Radio Europa Liberă și se dă cu părerea. Nu, eu, în primul rând sunt gata și deschis, și le-am spus-o tuturor celor cu care am discutat, să mă implic, și anume mă implic cu informație utilă și cu experiența acumulată. Nu pot să pretind că am o experiență foarte mare, în schimb cunosc cum lucrează oamenii cu experiență. Deci, ei nu vorbesc mult, ei acționează rapid și eficient. Eu pot veni cu expertiză, eu cu orice mi se va solicita voi încerca să ajut la maximum.”
Europa Liberă: Te-ai gândit să faci și investiții?
Ion Reali Roșca: „Da, m-am gândit să fac investiții, nu mari, eu nu am foarte mulți bani, banii pe care îi am sunt foarte puțini, eu investesc în minte, în cunoștințe, foarte mult îmi place să cumpăr cărți. Da, poate nu reușesc pe toate să le citesc, dar eu știu că ele într-o zi vor fi citite. Investesc în călătorii foarte mult, investesc în tineri ca și mine, inclusiv le plătesc anumite experiențe, pe unii poate îi ajut cu bani, adică investiția mea, ca să înțelegeți, eu investesc sau ajut așa cum și pe mine la momentul când eram „verde” m-au ajutat alții. Și eu mai trăiesc cu percepția că nu contează câți bani ai în buzunar, contează câți bani tu poți produce, dacă vorbim de bani acum, pentru că astăzi poți câștiga la loterie un milion, dar mâine poți să nu-i mai ai deloc. Ba mai mult, acel milion poate să-ți facă mai rău decât ai fost până a avea acel milion. Și atunci, eu de asta și investesc foarte mult în cunoștințe, pentru că dacă eu acum am un salariu care îmi spune exact: „Iaca, Ioane, tu atâta poți produce”, eu investesc în cunoștințe pentru ca mâine să pot produce măcar cu un procent mai mult decât am produs anul trecut, de exemplu. Depinde care sunt limitele. Și astfel eu evoluez. Dacă văd că nu evoluez, înseamnă că eu undeva greșesc. Și atunci mă autoeduc.”
Europa Liberă: Dar locul Republicii Moldova unde îl vezi?
Ion Reali Roșca: „Locul Republicii Moldova îl văd cu ochii spre Uniunea Europeană, dacă despre asta vorbim, dar independentă.”
