Bogdan Zumbreanu a declarat, pentru UNIMEDIA, că afirmațiile în baza cărora a fost demis sunt false și a explicat din ce motive a decis să se adreseze în instanță, pentru a-și găsi dreptatea.

„Hotărârea Parlamentului de revocare a mea din funcția de director al CNA a avut la bază o ”notă informativă” întocmită de către (atunci) președintele Comisiei juridice numiri și imunități a Parlamentului, Sergiu Litvinenco. În acea notă înformativă se face referință la opinia ONG „Juriștii pentru drepturile omului” precum că B. Zumbreanu este vinovat de condamnarea Republicii Moldova la CEDO în trei dosare. Această afirmație este falsă și nu corespunde realității, fapt pe care l-am declarat și demonstrat de nenumărate ori, inclusiv și în cadrul ședinței Parlamentului înainte de numirea mea în funcția de director al CNA.

Pretinsa vinovăție a mea în condamnarea Moldovei la CEDO a fost calificată ca ”lipsă a reputației ireproșabile”,- condiție obligatorie pentru accederea la funcția de director al CNA. Astfel, în baza unei ”note informative” care conține informații false, a fost adoptată Hotărârea Parlamentului de revocare a mea din funcția de director al CNA, din motiv că nu întrunesc condițiile pentru numirea în funcție”, a menționat fostul șef al CNA.

Acesta spune că a contestat hotărârea Parlamentului invocând câteva aspecte:

• „Motivul revocării este unul fals, bazat pe opinia unui ONG și fără substrat juridic.

• Acest subiect (pretinsa vinovăție în condamnarea Moldovei la CEDO) a fost discutat înainte de numirea mea în funcția de director chiar în ședința Plenului Parlamentului.

• Înainte de emiterea hotărârii de revocare, conform legislației administrative, Parlamentul (în calitate de autoritate publică) era obligat să mă atragă în procedura administrativă, adică să mă informeze despre inițierea acestei proceduri, să-mi asigure posibilitatea de a fi audiat și de a formula explicații, de a prezenta probe, etc. Astfel mi-a fost încălcat dreptul la apărare și dreptul de a participa la propriul proces (încălcări pentru care Moldova a fost de mai multe ori condamnată la CEDO).

• Hotărârea nemotivată de revocare din funcție nu corespunde cerințelor de formă și de conținut față de astfel de acte, iar conform art. art. 118 alin (3) Cod administrativ, nemotivarea completă a actului condiționează ilegalitatea acestuia”, a punctat Zumbreanu.

Ex-directorul CNA s-a expus și asupra deciziei Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, care i-a respins reclamația, precizând de ce va contesta la Curtea de Apel hotărârea magistraților:

„Legislația administrativă prevede expres cazul când actul administrativ individual defavorabil (în cazul dat hotărârea Parlamentului) este ilegal: art. 118 alin. (3) Cod administrativ „nemotivarea completă a actului condiționează ilegalitatea acestuia”.

Mi-au fost încălcate absolut toate drepturile mele de a participa la procedura administrativă, or într-un stat de drept procedurile sunt prevăzute pentru a fi respectate și constituie o garanție a drepturilor oricărei persoane, indiferent dacă place sau nu unui sau altui partid.

Făcând cunoștință cu textul hotărârii instanței, am constatat prezența câtorva afirmații care, în viziunea mea, pot crea precedente foarte periculoase care vor duce Moldova pe cărarea condamnărilor la CEDO.

„Argumentele reclamantului privind încălcarea de către autoritatea publică pârâtă a dreptului reclamantului de a fi atras în procedura administrative și de a fi audit până la emiterea actului administrativ individual defavorabil, nu pot fi reținute de către instanța de judecatăca temei de anulare a actului administrativ individual defavorabil de revocare a reclamantului din funcția de ***** *****, deoarece este o încălcare a prevederilor de formă și procedură, care nu duce la nulitatea actului administrativ individual contestat. Omisiunile admise de către autoritatea publică pârâtă la emiterea actului administrativ individual defavorabil contestat dereclamant, sunt neînsemnate ………

Motivarea necesară a fost recuperată ulterior, în cadrul dezbaterilor judiciare, de către autoritatea publică prin prezentarea în faza explicațiilor părților a argumentelor în susținerea deciziei emise; la fel, reclamantul a fost audiat în cadrul dezbaterilor judiciare, a avut posibilitate de a formula întrebări și de a răspunde la întrebări, care însă, nu au permis emiterea unei alte soluții decât cea defavorabilă pentru reclamant. În legătură cu ce, instanța de judecată a ajuns la concluzia că, chiar dacă reclamantul ar fi fost audiat în cadrul ședinței Parlamentului din 08.06.2019, aceasta nu ar schimba soluția adoptată.”

Vă propun atenției câteva accente:

”încălcările de formă și de procedură nu duc la nulitatea actului”

Detașîndu-ne de la subiectul cauzei Zumbreanu vs Parlamentul Republicii Moldova, această apreciere a instanței ar suna „în traducere pentru cei, care nu au studii juridice” în felul următor: ”orice autoritate publică, poate, în baza unui ordin nemotivat, să concedieze, elibereze sau să revoce din funcție orice funcționar incomod, fără să-l anunțe din timp, fără să-l audieze și fără să-i ofere posibilitatea de a da careva explicații. În judecată va spune ce are de spus.”

Un al aspect neînțeles pentru mine ca și jurist, este faptul că instanța, fără a se expune în niciun mod asupra argumentelor că motivul revocării este unul totalmente FALS, este încrezută (!) că „chiar dacă reclamantul ar fi fost audiat în cadrul ședinței Parlamentului din 08.06.2019, aceasta nu ar schimba soluția adoptată”.

Un ultim aspect care merită atenție, este faptul că în cazul altor funcționari eliberați sau revocați din funcție cu aceleași încălcări, Judecătoria Chișinău a pronunțat hotărâri prin care au admis cererile și a anulat actele administrative ilegale”.

Bogdan Zumbreanu a fost desemnat în funcție pe 15 decembrie 2017, cu votul a 60 de deputați din Parlamentul R. Moldova.

BogdanZumbreanua fost revocat din funcția de șef al CNA la data de 8 iunie, în prima ședințăa Legislativului nou creat, de către 61 de deputați ce formau atunci majoritatea parlamentară PSRM - Blocul ACUM. După ce a fost demis, Zumbreanu a fost numit șef la Direcția Generală Urmărire Penală, funcție pe care a ocupat-o până a fi numit la conducerea CNA.

Zumbreanu a fost desemnat director al Centrului Național Anticorupție pe 15 decembrie 2017, cu votul a 60 de deputați din Parlament, după ce a fost desemnat câștigător al concursului pentru funcția respectivă, cu votul a șapte deputați din Comisia juridică, numiri și imunități.

Anterior, pentru ZdG, Zumbreanu declara că, încă în 2009-2010, a prezentat explicaţii vis-a-vis de figurarea numelui său în lista persoanelor care s-ar fi făcut vinovate de condamnarea R. Moldova la CtEDO: „Atunci au fost studiate amănunţit hotărârile CtEDO pe cazurile unde am fost implicat eu sau subalternii mei, după care s-a pus punct discuţiilor. Să nu confundăm moralul cu penalul. Faptul că numele meu figurează în hotărârea respectivă, nu înseamnă că R. Moldova a fost condamnată din cauza mea. Acele dosare au fost instrumentate pe când eram şef de secţie şi aveam un număr redus de subalterni”.

---