FAO sprijină micii fermieri din Moldova să-și sporească reziliența și productivitatea. Suma necesară pentru proiect

Organizația pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite în Moldova (FAO) lansează un nou proiect care va răspunde nevoilor micilor fermieri și fermelor de familie, afectate de consecințele pandemiei COVID-19 și a secetei din 2020. În acest sens, Viorel Gherciu, noul Ministru al Agriculturilor și Raimund Jehle, Reprezentantul FAO în Moldova au semnat un proiect

Suma de 265 000 de dolari americani, necesară pentru implementarea proiectului sunt asigurați de FAO prin programul său de cooperare tehnică.

Datorită noului proiect, fermierii vor putea accesa mai ușor piața locală, prin creșterea productivității lor, dar și prin dezvoltarea unei mai bune înțelegeri a oportunităților de piață, precum și a unei abordări orientate spre satisfacerea cerințelor de calitate ale procesatorilor și furnizorilor.

Proiectul, de asemenea, va contribui la consolidarea capacității autorităților naționale de a analiza și formula politică care să răspundă nevoilor micilor fermieri și a fermelor de familie, în special celor din sectorul zootehnic, astfel, sporindu-le oportunitățile și nivelul de venit.

Micii fermieri prezintă cea mai mare parte a populației din mediul rural și joacă un rol important în agricultură, contribuind cu peste 62% producția agricolă a țării. Pe de altă parte, aceștia se confruntă cu o serie de dificultăți, cum ar fi accesibil limitat la resursele de producție, terenuri agricole fragmentate, capacitatea redusă de a face față riscurilor de piață, dar și celor meteorologice, precum și resurselor financiare limitate. De obicei, fermierii optează pentru strategii de supraviețuire pe o perioadă scurtă, însă care le afectează reziliența pe termen lung. Proiectul va fi realizat în comun cu Guvernul Republicii Moldova în perioada 2021 – 2023.

„Împreună cu Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, vom furniza ingrediente necesare pentru îmbunătățirea politicilor actuale de sprijinire a micilor fermieri și ferme de familie din sectorul zootehnic. Proiectul va crea platforme și rețele valoroase pentru experți și fermieri pentru a rezolva cele mai grave probleme ale sectorului „, a menționat Raimund Jehle.

Experții vor evalua necesități fermierilor din sectorul zootehnic, ținând cont de consecințele pandemiei și a secetei recente. În special, vor analiza lanțul valoric al micilor rumegătoare și vor formula recomandări pentru a asigura crescătorilor de ovine și caprine un acces mai larg pe piață.

Conform informațiilor oferite, în cadrul proiectului va fi creată o platformă, la nivel de țară, care va funcționa ca un canal de comunicare între guvern, experți și fermierii crescători de mici rumegătoare. De asemenea, va fi elaborat un Plan Național de Acțiuni (PNA) pentru fermele de familie, ce va cuprinde acțiuni coerente și cuprinzătoare pentru consolidarea acestora.

Conform date Biroului Național de Statistică, aproape 97% din efectiv de ovine și 86% din efectiv de bovine sunt în proprietatea micilor fermieri. Ținând cont de faptul că, producția animalelor este o parte esențială a agriculturilor de subzistență, asigurând mijloace de trai pentru gospodăriile rurale, îmbunătățirea capacităților micilor fermieri din sectorul zootehnic este crucială pentru dezvoltarea agriculturii.

#ferme de familie #micii fermieri #FAO #sustinere #fermieri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Consumul de alcool şi de ţigări electronice în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 11 şi 15 ani este „alarmant”, potrivit unui raport al filialei europene a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), care recomandă măsuri de sănătate publică pentru a limita accesul la băuturile alcoolice.

„Utilizarea pe scară largă a substanţelor nocive în rândul copiilor din multe ţări din regiunea europeană (şi nu numai) constituie o ameninţare gravă la adresa sănătăţii publice”, a avertizat Hans Kluge, directorul regional al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), citat într-un comunicat de presă, citat de BFM TV.

Pentru a contracara această tendinţă, se solicită taxe mai mari, restricţii privind punctele de vânzare şi publicitatea şi interzicerea agenţilor aromatizanţi.

După ani de scădere a consumului de substanţe psihoactive, „anumite date sugerează că pandemia Covid-19 a dus la o nouă creştere a consumului”, notează raportul, care compilează date de la 280.000 de tineri din Europa, Asia Centrală şi Canada.

Măsurile de reţinere au schimbat, de fapt, obiceiurile tinerilor de 11-15 ani. Aceştia au fost mai prezenţi online şi mai expuşi la publicitatea digitală. Aceste schimbări şi-ar putea lăsa amprenta.

„Adoptarea unor comportamente riscante în timpul adolescenţei poate influenţa comportamentul la vârsta adultă, consumul de substanţe psihoactive la o vârstă fragedă fiind legat de un risc mai mare de dependenţă”, a subliniat el. „Consecinţele sunt costisitoare pentru ei şi pentru societate”.

Potrivit raportului, utilizarea ţigărilor electronice a crescut la nivel mondial, iar această tendinţă este deosebit de accentuată în rândul adolescenţilor.

Vestea bună este că fumatul este în scădere: 13% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 11 şi 15 ani au fumat deja în 2022, cu două procente mai puţin faţă de acum patru ani. Cu toate acestea, mulţi dintre ei au adoptat ţigările electronice.

Aproximativ 32% dintre adolescenţii de 15 ani au fumat deja una, iar 20% în ultimele 30 de zile.

Realizat o dată la patru ani sub egida Biroului OMS Europa, care reuneşte 53 de ţări şi se extinde până în Asia Centrală, sondajul internaţional HBSC (Health Behaviour in School-aged Children) descrie comportamentul de sănătate al copiilor de 11, 13 şi 15 ani. Acesta are diverse secţiuni, printre care şi aceasta privind consumul de substanţe psihoactive.

Alcoolul este substanţa cel mai frecvent consumată de către adolescenţi. 57% dintre adolescenţii de 15 ani au consumat alcool cel puţin o dată, iar aproape patru din zece au făcut acest lucru în ultimele 30 de zile. Mai mult, aproximativ unul din zece adolescenţi (9%) a fost foarte beat la un moment dat în viaţa sa. Aproximativ 5% dintre adolescenţii de 13 ani şi 20% dintre cei de 15 ani au făcut acest lucru.

„Acest lucru arată o tendinţă de escaladare a abuzului de alcool în rândul tinerilor”, a deplâns OMS Europa într-un comunicat de presă.

„Aceste rezultate subliniază măsura în care alcoolul este disponibil şi normalizat şi arată nevoia urgentă de măsuri politice mai bune pentru a proteja copiii şi tinerii de daunele (sale)”, a insistat organizaţia.