O decizie recentă a Curții de Justiție a UE ar putea pune punct într-un litigiu internațional ce durează aproape două decenii. În această perioadă, rând pe rând, șase companii din Insulele Virgine Britanice, Ucraina și Marea Britanie au revendicat de la Republica Moldova o datorie ajunsă la 58 de milioane de dolari, echivalentul a peste un miliard de lei.
Pe 2 septembrie 2021, Curtea de Justiție a UE a decis că o creanță rezultată dintr-un contract de furnizare a energiei electrice nu poate fi calificată drept investiție, deoarece nu este asociată „unei activități economice”. Verdictul a fost adoptat pe marginea mult-discutatului proces dintre Republica Moldova și Energoalians (în unele documente apare ca Energoalians TOV, Energoaliance sau Energoalliance), inițiat după ce, la finele anilor ‘90, ÎS Moldtranselectro a cumpărat energie electrică din Ucraina prin intermediul unui offshore din Insulele Virgine Britanice, iar în urma livrărilor s-ar fi format o datorie.
PRINCIPALELE ETAPE DIN LITIGIUL DE BAZĂ
Dosarul se află acum pe rol la Curtea de Apel din Paris, după ce Curtea de Casație din Franța (are rol de Curte Supremă de Justiție – n.r.) a decis, în 2018, rejudecarea cauzei în apel, de un alt complet.
Însă Curtea de Apel din Paris nu s-a grăbit să judece cazul. Instanța a decis să suspende examinarea lui și a întrebat de Curtea de Justiție a UE dacă achiziţionarea de creanţe rezultate dintr‑un contract de furnizare de energie electrică poate fi calificată drept ‘investiţie’, în sensul prevederilor Tratatului Cartei Energetice. Solicitarea a venit ca urmare a faptului că, anterior, instanțele franceze au tratat în contradictoriu acest aspect.
Astfel, decizia Curții de Justiție a UE ar putea pune punct în acest litigiu ce durează deja de aproape două decenii, timp în care datoria a crescut la 58 milioane de dolari, pe fundalul penalităților și a diferenței de curs valutar.
Sergiu LITVINENCO, ministrul Justiției: Această hotărâre sporește șansele Moldovei în cauza de anulare a deciziei arbitrale care se află pe rolul Curții de Apel de la Paris […]. Din câte cunosc, următoarea ședință a Curții este stabilită pe 28 septembrie 2021 […]. La această ședință, Curtea ar putea solicita părților să-și depună observațiile, ținând cont de interpretarea Curții de Justiție a UE. Este un pas cumva în favoarea Republicii Moldova.
„MOLDOVA VA PUTEA CERE RESPINGEREA SOLICITĂRII”
Avocatul Sorin Dolea, specializat în arbitraje internaționale, consideră că, în urma deciziei instanței europene, Curtea de Apel din Paris va desființa, cel mai probabil, hotărârea arbitrală a tribunalului francez prin care, în octombrie 2013, Republica Moldova a fost obligată să plătească companiei Energoalians un total de 600 de milioane de lei (circa 46,5 milioane dolari la cursul de atunci – n.r.).
Sorin DOLEA: Odată desființată, Republica Moldova va putea cere în instanțele jurisdicțiilor unde Komstroy solicita recunoașterea și executarea hotărârii arbitrale, respingerea solicitării (în temeiul art. V(1)(e) din Convenția de la New York).
Or, anume în baza deciziei din 2013 a tribunalului francez, succesorii Energoalians au încercat în mai multe jurisdicții, inclusiv Franța, SUA, Belgia și Ucraina, să obțină decizii judecătorești prin care să poată sechestra activele deținute de Republica Moldova.
De exemplu, pe 15 ianuarie 2021, Curtea Districtuală Columbia din SUA (cu rol de curte de apel) a confirmat decizia instanței inferioare privind încuviințarea și recunoașterea hotărâri arbitrale de la Paris împotriva Republicii Moldova. În consecință, SPS Stileks – o companie din Ucraina care a preluat dreptul de a încasa presupusa datorie pentru energia electrică livrată la finele anilor ‘90, putea începe urmărirea bunurilor Republicii Moldova pe teritoriul Statelor Unite.
Aceeași firmă a iniţiat, la finele anului trecut, şi procedurile de recunoaştere şi de punere în aplicare a deciziei tribunalului francez şi pe teritoriul Ucrainei. Inclusiv, a cerut instituirea sechestrului pe bunurile Republicii Moldova din țara vecină. Însă, pe 19 iulie 2021, Curtea de Apel din Kiev a respins cererea SPS Stileks. Compania a contestat decizia Curții de Apel, dar, pe 16 august 2021, și Curtea Supremă de Justiție a Ucrainei i-a restituit cererea.
„MOLDOVA CAUTĂ O SUSPENDARE NEJUSTIFICATĂ”
Pe de altă parte, în SUA litigiul continuă. Chiar pe 1 septembrie 2021, cu o zi înainte de decizia Curții de Justiție a UE, reprezentanții firmei ucrainene SPS Stileks au depus o petiție în instanța din Districtul Columbia prin care a cerut respingerea solicitării Republicii Moldova de a opri examinarea cazului, susținând că aceasta este o încercare deghizată pentru a preveni executarea inevitabilei hotărâri care urmează să fie emisă.
Gene M. BURD, avocatul SPC Stileks (în petiția depusă): Această Curte a recunoscut sentința, iar Curtea de Apel a confirmat recunoașterea ei. Curtea nu mai are nimic de făcut decât să stabilească suma și să emită hotărârea. În schimb, […] Moldova caută o suspendare nejustificată și nedreaptă. În special, Curtea a susținut deja, în noiembrie 2018, că Moldova nu are dreptul să stea în așteptarea procedurilor judiciare franceze. Și totuși, Moldova […] a ridicat din nou aceeași problemă… În concluzie, încercarea Republicii Moldova de a submina competența acestei Curți ar trebui respinsă.
10 MILIOANE DE LEI PENTRU AVOCAȚI
Doar în ultimii 10 ani, Republica Moldova a alocat aproape 10 milioane de lei pentru a plăti avocații care să-i reprezinte interesele pe acest caz în instanțele internaționale. Datele reies din cele 12 hotărâri de Guvern prin care, în perioada martie 2011-iunie 2021, instituția a alocat bani din Fondul de Rezervă. În mare parte, e vorba de procesele de judecată intentate de succesoarele Energoalians în Franța, SUA și Ucraina.
◾ 4 martie 2011 → 100.000 de lei → Biroul de Avocaţi „Buruiana&Partners”. Detalii, AICI
◾ 25 iulie 2011 → 100.000 de lei → Biroul Asociat de Avocaţi „Buruiana&Partners”. Detalii, AICI
◾ 26 februarie 2014 → 192.180 de dolari → Compania de avocatură BAA „ACI Partners”, în parteneriat cu DLA Piper UK LLP. Detalii, AICI
◾ 16 iunie 2015 → 16.925 dolari → Compania de avocatură BAA „ACI Partners”, în parteneriat cu DLA Piper UK LLP. Detalii, AICI
◾ 21 decembrie 2016 → 125.789,81 lei → Biroul Asociat de Avocaţi „Buruiana&Partners”. Detalii, AICI
◾ 5 mai 2017 → 50.000 de dolari → Compania de avocatură DLA Piper France LLP (Franţa) şi BAA „ACI Partners”. Detalii, AICI
◾ 1 august 2018 → 121.713 dolari → Compania de avocatură DLA Piper France LLP (Franța) și BAA „ACI Partners” (Republica Moldova). Detalii, AICI
◾ 5 decembrie 2018 → 25.000 de dolari → Biroul de avocați Bukh Law Firm, P.C. (SUA). Detalii, AICI
◾ 15 martie 2019 → 41 .551,21 dolari → Biroul de avocați Bukh Law Firm, P.C. (SUA). Detalii, AICI
◾ 30 august 2019 → 59.125 de dolari → Biroul de avocați Bukh Law Firm, P.C. (SUA). Detalii, AICI
◾ 16 iunie 2021 → 6.000 de dolari → Biroul Asociat de Avocaţi „Ceachir, Zamfir & Partenerii”, în parteneriat cu LLC „Kinstellar” (Ucraina). Detalii, AICI
◾ 16 iunie 2021 → 65.000 de dolari → Compania de avocatură GST LLP (SUA), în parteneriat cu Biroul Asociat de Avocaţi „Burac şi Asociaţii” (Republica Moldova). Detalii, AICI
În cel puțin două dintre companiile ce au pretins de la Republica Moldova datoria de circa un miliard de lei au figurat persoane sau firme afiliate lui Veaceslav Platon. Anterior, într-o discuție cu reporterul RISE, el a negat că ar mai avea legătură cu firmele respective.
Ion PREAȘCA
Editare: Nicolae CUȘCHEVICI
Fact-checking: Inna CÎVÎRJIC
Articol publicat în cadrul proiectului „Enhanced accountability of justice system representatives through investigative reporting” realizat de RISE Moldova, cu sprijinul financiar al Ambasadei SUA în Moldova. Opiniile exprimate în cadrul proiectului aparțin autorilor acestuia și nu corespund neapărat celor ale Ambasadei SUA în Moldova.
La același subiect:
Miliardul de la Paris, vânat la Washington și Kiev
„Miliardul” de la Paris
Milioanele din traficul aerian sechestrate la Bruxelles
Ministru către Premier: Traficul aerian în pericol
