Agenția de Guvernare Electronică are un nou șef. Activează în cadrul instituției din 2017

Agenția de Guvernare Electronică (AGE) are o nouă conducere, începând cu data de 1 septembrie 2021. În fruntea instituției a fost numită Olga Tumuruc, care anterior a deținut funcția de șefă a Serviciului schimb de date și interoperabilitate în cadrul instituției, scrie Realitatea.md.

Potrivit AGE, noul director a fost prezentat echipei de către vicepremierul pentru digitalizare Iurie Țurcanu. Oficialul a menționat că, „Tumuruc este un specialist de forță care a contribuit substanțial la realizarea celor mai complexe reforme în domeniul transformării digitale, fiind în fruntea echipei de Schimb de date și interoperabilitate și manifestând înalte calități profesionale și manageriale”.

Iurie Țurcanu a subliniat că, în următoarea perioadă, instituția se va axa pe câteva priorități, printre care: reingineria serviciilor publice, guvernarea digitală – soluții digitale la cheie oferite autorităților, valorificarea asistenței externe și canalizarea acesteia în direcția implementării agendei de e-guvernare, dezvoltarea societății informaționale în Republica Moldova etc.

Olga Tumuruc și-a exprimat convingerea că, prin susținerea din partea echipei și prin implicarea fiecărui specialist în parte se va reuși realizarea obiectivelor trasate.

„Avem obiective mărețe și un plan de acțiuni al Guvernului care reflectă cu fidelitate obiectivele pe care le are AGE. Voi veni cu propuneri, cu idei noi pe care le vom discuta împreună cu colegii și sper ca, în scurt timp, să devenim o echipă de top care va produce acele transformări de care țara are nevoie. Îmi doresc ca fiecare angajat să fie mândru că a contribuit la acest proces major și ireversibil de digitalizare a Republicii Moldova”, a spus noua directoare a AGE.

Olga Tumuruc este specialistă în domeniul juridic, licențiată în drept. Deține diploma de masterat în Managementul Informației, precum și în Dreptul Afacerilor și activează în Instituția publică „Agenția de Guvernare Electronică” din anul 2017.

#conducere #sef #Agenția de Guvernare Electronică

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Philip Morris International a prezentat Raportul Integrat pentru anul 2023 care demonstrează o creștere semnificativă pe segmentul produselor fără fum. În cadrul unei conferințe la Paris, vicepreședintele Comunicare Globală PMI, Tommaso Di Giovani, a declarat că, în 2023, veniturile companiei provenite din vânzarea produselor fără fum au constituit 36.4%. El a precizat că cea mai bună performanță a fost înregistrată pe 25 de piețe, unde ponderea produselor fără fum în venituri a depășit 50 la sută, scrie InfoMarket.

PMI estimează că la nivel mondial sunt aproximativ 33 de milioane de utilizatori adulți ai produselor lor fără fum, inclusiv 28,6 milioane de utilizatori de dispozitive de încălzire a tutunului. Produsele sunt disponibile pe 84 de piețe din întreaga lume.

Ungaria, Lituania, Portugalia, Grecia și Slovacia se disting ca având cele mai mari cote de piață pentru produsele fără fum. O cotă de piață înaltă a acestor produse sunt raportate, de asemenea, în Republica Cehă, Italia și România.

„Aceste rezultate demonstrează că ne aflăm pe drumul corect spre un viitor fără fum”, spune Tommaso Di Giovanni. „Majoritatea investițiilor noastre sunt concentrate în Europa, ceea ce arată importanța acestei regiuni pentru noi. Am început transformarea unităților noastre de producție din Europa, iar acum 7 dintre cele 11 fabrici specializate în producerea tutunului pentru încălzire se află în UE, cele mai mari investiții fiind în fabricile din Otopeni (România) și Bologna (Italia)”, a mai spus Tommaso Di Giovanni.

Acesta a declarat că, în ultimii ani, PMI a investit aproximativ $12,5 miliarde în dezvoltarea și cercetarea produselor fără fum, urmând obiectivul de a dezvolta alternative mai puțin nocive la fumatul tradițional.

Vorbind despre reglementare, Di Giovanni remarcă faptul că disponibilitatea produselor fără fum și accesul la informațiil despre acestea poate contribui la reducerea ratei fumatului. Un exemplu de politică eficientă este în Suedia, unde popularitatea snusului, un produs fără fum de uz oral, a transformat Suedia în țara cu cea mai mică incidență a cancerului pulmonar din Europa.

„Acolo unde produsele fără fum sunt interzise, iar țigările tradiționale domină piața, observăm mai puține schimbări pozitive în statisticile privind rata fumatului”, a conchis el. De exemplu, în Turcia, Olanda și Brazilia, unde vânzarea produselor fără fum este interzisă, rata fumatului a rămas practic neschimbată în ultimii ani.

În schimb, țările care asigură acces la alternative fundamentate științific, au înregistrat o scădere semnificativă a ratei fumatului. De exemplu, în Suedia, între 2014 și 2022, rata fumatului a scăzut cu 50%, în Noua Zeelandă cu 48%, în Japonia cu 33% și în Regatul Unit cu 29%.

„Acest lucru confirmă importanța inovațiilor și a unei reglementări echilibrate în atingerea obiectivelor de sănătate publică pentru reducerea fumatului”, subliniază Di Giovanni. El mai precizat că politica Suediei de a deveni o „țară fără fum” până în 2025 este un exemplu de strategie de succes în această direcție.

Vicepreședintele Comunicare Globală PMI a declarat că, având în vedere tendințele actuale, Philip Morris International continuă să-și dezvolte produsele fără fum, cu scopul de a oferi fumătorilor adulți o alternativă mai puțin nocivă.

Rezultatele din 2023 subliniază progresul companiei în implementarea strategiei de reducere a riscurilor asociate fumatului și confirmă angajamentul PMI către un viitor fără fum, ceea ce, într-un final, ar putea aduce schimbări semnificative în domeniul sănătății publice la nivel global.

#PMI #produse fara fum #raport