Pe 27 august 1991, Parlamentul de la Chișinău a aprobat Declarația de Independență, prin care Republica Moldova a fost proclamată stat suveran și independent. Eram însă printre ultimele foste republici sovietice care ne declaram independența de Uniunea Sovietică. Atunci lumea își punea speranțe mari că statutul de țară independentă ne va asigura o viață mai bună.

Cei 30 de ani de tranziție au spulberat o mare parte din aceste speranțe.

Circa un milion de moldoveni au părăsit țara în căutarea unui loc de muncă și trai mai bun. Treptat îndemnul „Veniți acasă măi copii!” s-a transformat în „Fugiți de acasă moldoveni!”

15% din PIB, sau 12 miliarde de ruble, conform prețurilor din anul 1991 au fost prejudiciile provocate de războiul de la Nistru, calculate de Chișinău. Pagubele totale provocate de conflict pe ambele părți ale Nistrului se ridica la 380 de milioane de dolari, s-au circa 15% din PIB din acea perioadă. Pierderile indirecte au fost de câteva ori mai mari.

1280% a fost rata inflației în anul 1992. În 1993 a fost ceva mai mică – de circa 400%.

Trei luni trebuia să muncești în anul 1990, pentru a cumpăra un televizor color, dacă erai plătit cu un salariu mediu de 248 de ruble, cât era în fosta URSS. Acum cu un salariu mediu lunar de circa 8.800 de lei se poate de cumpărat chiar și trei televizoare.

6.170 dolari era PIB-ul pe cap de locuitor în anul 1990 în Republica Moldova, aproape de media URSS. Salariul mediu în dolari ajungea la 409 dolari, la cursul oficial de schimb. După 30 de ani de independenţă PIB pe fiecare locuitor a ajuns la 4.480 de dolari, iar salariul mediu în dolari se apropie de 500 dolari.

Cu circa 65% a scăzut PIB-ul în primul deceniu de independență, fapt ce s-a datorat atât războiului de la Nistru, blocajelor economice, pierderii piețelor de desfacere, cât și prăbușirii vechiului sistem industrial militar sovietic. Printre alți factori se numără reformele lente și lipsa unui cadru instituțional adecvat noilor realități.

1,29% aceasta era cota Moldovei în PIB-ul Uniunii Sovietice. La această cotă din averea URSS putea pretinde Moldova. În baza cotei din PIB a fost partajată doar o parte din averea fostului imperiu. În privința proprietății sovietice de peste hotare, rezervelor de aur și diamante dar și a datoriilor fostei URSS, Rusia a insistat pe așa-numita variantă zero, prin care își asuma obligația de a deservi datoria externă a URSS, în schimb fostele republici renunțau la drepturile lor asupra acestor active. Datele oficiale arătau că la 1 noiembrie 1991, datoria externă a URSS constituia 81 de miliarde de dolari, respectiv Moldovei îi reveneau 1,03 miliarde. Ucrainenii au calculat că activele externe ce reveneau fiecărei foste republici depășeau de cinci ori valoarea datoriilor.

3,1 milioane de cetățeni, sau 89% din populația Republicii Moldova, fără regiunea separatistă au devenit proprietari pe hârtie în urma privatizării pe bonuri patrimoniale desfășurate în anii 1994-1996. Populației i-a fost repartizat un patrimoniu în valoare de 2,5 miliarde de lei, în prețurile anului 1994, sau circa 30 miliarde de lei, conform evaluărilor anului 2002. Programul privatizării în masă, în lipsa unor relații de piață și a unei piețe de capital, a dus la ceea că în final un grup restrâns de persoane s-au îmbogățit fabulos.

26 de ani durează realizarea celui mai mare proiect investițional – construcția Terminalului petrolier de la Giurgiulești și a unei rafinării cu capacitatea de două milioane de tone de petrol. Proiectul evaluat la 250 de milioane de dolari nu a fost realizat până la capăt.

9% în 2013, a fost cea mai mare creștere economică în 30 de ani de independență. Economiștii susțin că ar fi nevoie de cel puțin un deceniu de creștere economică de circa 10% pe an pentru a recupera o parte din decalajul pe care îl avem cu alte state din regiune. 12% din PIB, la atât a fost evaluată valoarea fraudei bancare din anii 2012-2015, care a avut efecte social-economice grave, cu devalorizarea leului și majorarea galopantă a prețurilor.

Doar 40% din populație este economic activă, conform datelor pentru anul 2020. În anul 2000 ponderea populației economic active constituia circa 60%. Unul din efectele vizibile a acestei evoluții este faptul că fondul de pensii consemnează deficit, care crește anual, iar numărul de pensionari a egalat numărul de salariați.

1,66 miliarde de dolari au transferat pe căi oficiale în țară, în anul 2008, moldovenii aflați la muncă peste hotare. Volumul remitențelor a reprezentat circa 30% din PIB. Valoarea reală a remitențelor a fost mai mare de două miliarde de dolari.

Moneda națională, leul este una dintre cele mai stabile valute din regiune. În cei aproape 27 de ani de existență s-a depreciat față de dolarul american cu 460%. Cuponul moldovenesc, care a precedat leul, s-a depreciat cu 900% în anul 1993. Rubla rusească doar din 1998 a pierdut 600% din valoare.

Peste 100 de milioane de euro a costat gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău, primul mare proiect de infrastructură realizat de Republica Moldova cu suportul României și UE, care are profunde semnificații geopolitice. Or, elimină în sfârșit monopolul gigantului rus Gazprom. Cu toate acestea el rămâne în continuare nefolosit

Citește în continuare pe Mold-Street evoluția economică a Moldovei pe parcursul celor 30 de ani.

---