(aproape) 30 de cărți care să te ajute să înțelegi Moldova mai bine

Recunosc, nu am știut ce lucru măreț să spun cu ocazia celor 30 de ani de independență ai țării. Așa că am decis să găsesc răspunsul în cărți, așa cum am auzit că fac oamenii deștepți. Mi-am întrebat prietenii, patronii Moldova.org și oamenii pe care abia așteptam să-i trag de limbă despre ce ar recomanda spre lectură în această zi. Sper să te inspire și pe tine titlurile de mai jos:

1. Paula Erizanu recomandă „Grădina de sticlă”, de Tatiana Țîbuleac. „Acțiunea are loc într-o curte din cartierul Botanica din Chișinău, în care am crescut și eu, zece ani mai târziu decât Lastocika, protagonista cărții. În timp ce am recunoscut unele personaje și evenimente din roman, altele mi-au deschis o lume cu totul nouă, cea a Chișinăului anilor ’80, în care rusa era limba puterii, iar româna era o limbă de care localnicii se rușinau. Fără dogmatisme și cu mult talent, Tatiana face dreptate, cum spune naratoarea cărții, unei epoci și unor oameni prinși în vâltoarea istoriei. Dau Grădina în dar țării pentru că e o capodoperă literară, produs 100% local; dar și pentru că e o împăcare cu trecutul, de care avem nevoie, pentru a merge împreună înainte, în viitor”, spune Paula. 
2. Lucia Aprodu crede că „e nevoie de un mix de cărți ca să înțelegi bine Moldova. Câteva să deplângă românescul, câteva care să explice cum funcționa urbea în țara asta până la sovietici, cum eram amici cu bandiții din Odesa (de exemplu Исаак Бабель – „Одесские рассказы”). Unele sa arate Moldova sovietică, cu mozaicuri, cinematografie și optimism, unele, de Salom Aleihem, să povestească despre evreii de aici. „Pizdeț”, a lui Vakulovski, care a făcut furori cu vreo 20 de ani în urmă. Și cărți de recomandări și rețete făcute de Nata Albot și de Angela Brașoveanu cu Rybaleov.”  
3. Ionela Hadârcă recomandă „Frunze de dor” de Ion Druță. Și Natalia Gârbu tot la Druță s-a gândit. Spune că „poate e neoriginal, dar eu nu am știut de viața de la sat și asta pentru mine e o descoperire. Nu știu cum au reușit la școala să-mi dea atâta scepticism față de orice făcut și scris în Moldova.” Ea mai recomandă „Horodiște” și, de fapt, toate scrierile lui Druță.
4. Tatiana Țibuleac spune „o carte la care țin mult, necesară pentru noi toți, ar fi cartea Larisei Turea – «Cartea Foametei». Cred ca trebuie citită de către toți și chiar predată în școală.”
5. Olga Radu de la Casa Imago recomandă „Disciplina Mondială” – Nicolae Esinencu. Spune că e o carte pe care o poartă peste tot. 
6. Psihologa Daniela Terzi-Barbăroșie recomandă „Moldova: oameni, locuri, bucătărie și vin” de Angela Brașoveanu; „Maiestria: povestea cusuta a iei” de Stela Moldovanu și „99 de atracții turistice din Moldova” de Vadim Șterbate.
7. Natan Garștea recomandă „Istoria Basarabiei” de Alexandru Boldur și „Istoria Basarabiei” de Ion Nistor, chiar dacă „se termină în prima jumătate a secolului XX”. Natan mai recomandă și „cartea audio” Istoria Moldovei, care „se completează permanent.”
8. Vasile Ernu recomandă „Însemnările unui guvernator” de – Serghei Urusov. „Este una dintre cele mai bune cărți scrise de un străin și care sintetizează perfect starea de fapt a Basarabiei începutului de secol XX și îi descrie bine anatomia ei socială și politică. O carte fundamentală.”
9. Oxana Greadcenco recomandă „Hronicul Găinarilor” de Aureliu Busuioc „Un roman trist și vesel, așa ca istoria noastră. Deși acțiunea nu are loc în Republica Moldova post-independență, obiceiurile și dilemele ne-au rămas aceleași. Fac trimitere des la această carte când vorbim despre noi, ca popor, și uneori am sentimentul că statul acesta al nostru e un fel de sat Găinari. Un Găinari mai mare.”
10. Marta Sterpu, redactora-șefă Moldova.org recomandă „Karlik” de Pavel Păduraru. „Pentru cei care vor să cunoască oameni mai întregi și mai puțin întregi la minte (poate chiar să-i recunoască pe unii dintre ei), dar foarte frumoși și aproape emblematici pentru Chișinău.”
11. Stela Moldovanu recomandă și „ABC Doga” de Larisa Turea. „O compilație din spusele lui Eugen Doga despre viata sa. O interpretare foarte originală, pornind de la cuvinte aranjate în ordine alfabetică”.
12. Diana Mihuță spune că, după ce a răscolit printr-un braț de cărți, a ales una, „să nu fie nici jale, dar să reprezinte un pic Moldova mea. «Bocete de nuntă» de Lilia Calancea e o colecție de povestiri despre viața în sat, oleacă despre schimbări și cum arată neamurile și sărbătorile acum. Îmi place cum scrie Lilia, cu multă dragoste de sat și acel ceva nuștiuce care numai tradiție nu este dar e Moldova, asa cum văd și eu când ies din Chișinău.”
13. Irina Caliman de la Qubo spune: „întotdeauna mi-au plăcut cărțile lui Iurie Colesnic despre Basarabia și Chișinăul necunoscut. M-au făcut să văd fața nevăzută a țării și a capitalei și să cunosc istoria țării, prin prisma impactului pe care anumite personalități le-au avut. La fel, pentru că sunt pasionată de gătit, Moldova devine un sinonim cu bucatele din cartea semnată de Angela Brașoveanu. După mine, cartea descrie perfect, prin arome și gusturi, identitatea noastră culturală și istorică.”
14. Și Victoria Condrat recomandă „Frunze de dor” – „pentru sufletul moldoveanului” și „Pasărea din noi” de Victor Dumbrăveanu.
15. Andrei Lutenco recomandă „Понять Молдову: Записки странствующих социологов” (Юшкова-Борисова Юлия, Борисов Сергей).
16. Irina Tabaranu, jurnalistă la Zona de Securitate spune că pentru a înțelege mai bine Moldova trebuie să citeșți „Ferma animaleleor” de George Orwell. Ea mai recomandă „Iar dimineață vor veni rușii”, de Iulian Ciocan.
17. Laura Grigore, producăoarea emisiunii Manifest, spune că „despre esența noastră vorbește cartea lui Igor Guzun – «Bine»”. Și Iulia Minciucova, manageră de proiecte la Moldova.org spune că aceasta a fost „prima carte scrisă de autor din Republica Moldova pe care am primit-o în dar, de Crăciun, prin poștă. Cartea e plină de nostalgie, bunătate, îndemnuri și e despre casă, despre Moldova.”
18. Irina Iacoban recomandă un joc de societate „Aici de Moldova”, realizată de asociația ADC. Spune că de acolo a aflat „multe chestii faine despre țară” și că e foarte distractiv. „Și dacă vorbim de carte, probabil «Istoria Republicii Moldova» scrisă de Valeriu Dulgheru, versiunea completată în 2018. E o carte tare faină, care reflectă istoria începând cu RSSM și până astăzi (well, până în 2016), dar e mai mult pe aspecte politice”, adaugă Irina.
19. Stela Roman recomandă tuturor să citească ghidul „Limbajul nonsexist”, de Loreta Handrabura, Alexandra Gherasim și Marin Butuc. „În limba română există o literă magică. E neastâmpărata, independentă și puternică. Ea stârnește certuri pe rețelele sociale, cu ea poți să trezești dragoste pentru limba română mai ceva ca orice pregătire de BAC. Dacă o administrezi în doze moderate la sfârșitul unor cuvinte – poți să testezi auzul („Ce urât sună!”, „Zgârâie urechea”). Sau să faci cuvintele să dispară din dicționare. Vine ea și „puf!” – „acest cuvânt nu există în DEX!”. Dacă funcțiile de președintă, deputată, directoare, psihologă vă provoacă disconfort, recomand spre administrare această carte. Și acum fără sarcasm, ghidul îl recomand tuturor persoanelor din media, comunicare, educație și nu numai. Persoanelor cărora le pasă să dezvolte un limbaj non-sexist și incluziv. E o resursă care răspunde la multe întrebări și oferă cea mai desfășurată listă de funcții la feminin. La ai săi 30 de ani, îi urez Republicii Moldova să fie la fel ca litera „Ă” – neastâmpărata, independentă și puternică,” spune Stela.
20. Viorel Barbănouă recomandă „M-am hotărât să devin prost” de Martin Page. „E despre faptul că fericirea este în a fi mai simplu și mai puțin autocritic, în a te bucura de ceea ce ai și ești acum. Fiindcă în Moldova se complică lucrurile și se crede că totul e greu, e multă disperare. Când, de fapt, totul e mai simplu”, spune Viorel. El mai recomandă și „Locurile care te înspăimântă” – Pema Chodron.  „O lecție despre acceptarea de sine și a situației în care ești. Trecerea prin tine a problemei sau durerii pentru a o lăsa definitiv în urmă. Doar așa putem merge înainte”, adaugă Viorel.
21. Doina Babcinschi spune: „eu am fost cam izolată de Moldova «adevărată», am crescut între vorbitori de rusă și clasicii literaturii universale. Și până să încep să o cutreier și să o cunosc mai bine, am cunoscut Moldova din cărți: Din «Guguță» lui Vangheli – emoție pură pe fiecare pagină, «Unchiul din Paris» și «Și a fost noapte…» de Aureliu Busuioc, «Frunze de dor» și «Clopotnița» de Ion Druță. Da, ele nu-ți vor descrie provocările Moldovei contemporane, dar îți vor oferi contextul istoric (romantizând trecutul nostru) și vor genera multă emoție și empatie față de această țară. Față de oamenii acestei țări, mai bine zis.”
22. Tatiana Beghiu, jurnalistă la Moldova.org, recomandă „Lumea lui Zaharia”, „o carte minunată pentru a cunoaște oamenii Moldovei, cumva într-o formă mai intim de naivă și frumoasă.”
23. Mihaela Cimbirciuc, social media manager la Moldova.org, recomandă „Tema pentru acasă” de Nicolae Dabija. „Prin cartea asta eu am conștientizat că oamenii deportați aveau povestea lor și nu erau pur și simplu niște cifre, despre care ni se amintește în fiecare an, în iunie”, spune Mihaela. „Și evident citatul «a spune cuiva te iubesc este o invitație la veșnicie»”, adaugă Mihaela.
24. Raisa Răzmeriță recomandă cartea „Din calidor” de Paul Goma.

Lista se actualizează.