Liderul tătarilor din Crimeea: Rusia a militarizat Peninsula și încearcă să scape de noi

Planul de acum al Rusiei în privinţa Crimeii, peninsulă anexată ilegal de la Ucraina în 2014, este similar cu cel din timpul Imperiului Rus şi cu cel din perioada regimului sovietic, şi anume să îi elimine pe tătari, spune Ciubarov, preşedinte al Mejlis-ului, cel mai înalt organism politic de reprezentare a tătarilor din Crimeea, scos în afara legii de către Rusia în 2016.

„În timpul lui Stalin, au crezut că au avut succes cu acest plan. Am fost plecaţi de acasă timp de aproape jumătate de secol, dar apoi ne-am întors. Acum, Rusia transformă Crimeea într-o bază militară şi într-un centru logistic uriaş pentru a-şi implementa politica în regiunea Mării Negre, în Mediterană și în Orientul Mijlociu", a declarat liderul tătarilor, la o întâlnire cu un grup de jurnalişti români la începutul lunii august la Kiev.

„Rusia militarizează Crimeea. Iar când creezi o bază militară într-un teritoriu ocupat, nu ai nevoie acolo de oameni care nu îţi sunt loiali. Ruşii ştiu că tătarii din Crimeea nu le vor fi loiali, aşa că politica lor este să îi elimine din acest teritoriu", atrage atenţia Refat Ciubarov.

Potrivit acestuia, în 2014, în momentul ocupaţiei ruse, în Crimeea trăiau aproximativ 300.000 de tătari, iar ei reprezentau aproximativ 14% din populaţia peninsulei. Nu există statistici legate de numărul persoanelor care au părăsit Crimeea după anexarea acesteia de către Rusia, dar, conform unor estimări citate de Ciubarov, ar fi vorba de 60.000 de oameni, dintre care jumătate ar fi tătari.

„Unii lideri mondiali încearcă să ne calmeze şi ne spun că nu suntem primii care au această problemă cu ruşii, că statele baltice au aşteptat 50 de ani pentru a se elibera. Ei bine, tătarii din Crimeea nu au la dispoziţie aceşti 50 de ani. Aş spune că nu mai avem la dispoziţie nici măcar 10 ani, pentru că suntem atât de puţini, doar 300.000 de oameni, aşa că ruşii pot scăpa cu uşurinţă de noi", afirmă liderul tătarilor.

„Sistemele de rachete localizate acum în Crimeea sunt o ameninţare directă la adresa Bulgariei, României, Turciei și a tuturor ţărilor membre ale NATO. Din Sevastopol, Rusia îşi susţine operaţiunile militare în Siria. Pentru Rusia, Crimeea este un instrument în politica lor agresivă desfășurată în întreaga regiune. Din această perspectivă, tătarii din Crimeea sunt prea mici pentru ca Rusia să îi bage în seamă. Ne vor ucide şi vor trece mai departe, nici nu vor observa că vor distruge un popor", a mai avertizat Ciubarov. 

Liderul Mejlis-ului a mai evidențiat faptul că tătarii din Crimeea au fost singurii care, în momentul anexării dn 2014, s-au pronunţat deschis, public şi în mod organizat împotriva ocupaţiei ruse. „Acum suntem ţinta ocupantului rus şi suntem supuşi presiunilor", subliniază el, precizând că, din cele 113 persoane din Crimeea care se află închise în Rusia din motive politice, 83 sunt tătari.

Mejlis, organismul politic de reprezentare a tătarilor din Crimeea, are 33 de membri, însă 10 dintre ei, printre care și Refat Ciubarov, locuiesc în afara peninsulei, majoritatea nemaiavând permisiunea din partea Rusiei să intre în acest teritoriu.

În 2016, Rusia a declarat Mejlis drept organizaţie extremistă şi a interzis orice activitate a acestui organism pe teritoriul Crimeii. În 2017, Curtea Internaţională de Justiţie a dispus ca Rusia să ridice interdicţia, însă Moscova refuză de atunci să pună în aplicare această hotărâre.

Refat Ciubarov însuşi a fost condamnat în acest an de aşa-numita Curte Supremă din Crimeea la şase ani de închisoare pentru că, în februarie 2014, ar fi organizat o demonstraţie de masă în peninsulă împotriva iminentei ocupaţii ruseşti, sentinţa fiind considerată ilegală de către organizaţiile de apărare a drepturilor omului din Ucraina.

„Dacă aş fi singurul condamnat, nu ar fi fost o aşa mare problemă. Însă Rusia încearcă să condamne toate persoanele care refuză ocupaţia", a mai transmis preşedintele Mejlis-ului.

Luni, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a lansat la Kiev, în prezența mai multor lideri internaționali, „Platforma Crimeea”. Acesta este un mecanism internaţional de consultare şi comunicare iniţiat de Kiev, al cărui scop pe termen lung este obţinerea eliberării peninsulei de sub ocupaţia Rusiei şi revenirea sa la Ucraina.

În cadrul summitului inaugural al Platformei Internaţionale Crimeea, la care au participat reprezentanţi din 46 de ţări, inclusiv premierul Florin Cîțu și secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, Volodimir Zelenski a declarat că a început „numărătoarea inversă pentru dezocuparea” peninsulei Crimeea, anexată de Rusia în 2014.

De asemenea, liderul de la Kiev a acuzat Rusia că, după ce a anexat Crimeea în 2014, a transformat această peninsulă dintr-un loc paşnic de relaxare într-o „bază militară” şi că în Crimeea sunt încarceraţi peste 100 de deţinuţi politici.

Pentru a-şi atinge obiectivul prin metode politice, Kievul a dezvoltat o „strategie de dezocupare” a peninsulei, dar „Ucraina singură nu va putea niciodată să readucă înapoi Crimeea, vom avea nevoie de un sprijin eficient la nivel internaţional” în vederea „eliberării” peninsulei, a mai spus Volodimir Zelenski, care a cerut „consolidarea sancţiunilor” împotriva Moscovei.