Membrii CSM numiți de Parlament au nevoie de 61 de voturi: Pentru a reduce riscul nominalizărilor politice
Proiectul de lege care se permită schimbarea procedurii de numire și alegere a membrilor Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și a Consiliului Superior al Procurorilor a fost aprobat în lectură finală cu 57 de voturi.
Foto: UNIMEDIA

Proiectul detaliază modul de alegere a membrilor judecători ai Consiliului Superior al Magistraturii. Adunarea Generală a judecătorilor va alege șase judecători membri ai CSM, patru din cadrul judecătoriilor și câte unul din cadrul curților de apel și al Curții Supreme de Justiție. CSM va anunța alegerile cu cel puțin două luni înainte. Candidații pentru aceste funcții se vor înscrie în alegeri cu cel puțin patru săptămâni până la Adunarea Generală a Judecătorilor.

Legea reintroduce cerințele pentru candidații judecător – activitatea efectivă în calitate de judecător timp de trei ani și nesancționarea disciplinară în ultimii trei ani.

De asemenea, deputatul din Fracțiunea PAS, Sergiu Litvinenco, a înaintat un amendament, care prevede că trei membri ai CSM, din rândul profesorilor de drept titulari, vor fi numiți de Parlament cu votul majorității simple, la propunerea Comisiei juridice, numiri și imunități. Numărul profesorilor titulari a fost ridicat de la doi la trei, pentru a asigura că în CSM sunt 12 membri. Spre deosebire de Legea nr. 193/2019, proiectul prevede că profesorii în drept sunt aleși cu votul a 3/5 din deputați. Această normă a fost introdusă pentru a reduce riscul nominalizărilor politice și este în spiritul recomandărilor Comisiei de la Veneția făcute Republicii Moldova în anii 2019 și 2020.

Documentul mai prevede introducerea unui mecanism echitabil de identificare a judecătorilor supleanți. Aceștia nu vor mai trebui să candideze pe o listă paralelă. Ei vor fi considerați următorii candidați în concurs care nu au acces în CSM. Ei vor suplini diferența de mandat, în ordinea descrescătoare a voturilor obținute. De asemenea, numărul judecătorilor supleanți nu va fi limitat, cum este în prezent.

Proiectul conține prevederi similare în ceea ce privește alegerile în cadrul Consiliului Superior al Procurorilor. Astfel, CSP va anunța data convocării ședinței cu cel puțin două luni înainte de data ședinței, iar participarea la Adunarea Generală poate avea loc și online. Poate fi ales candidatul care are o vechime în funcție de procuror de cel puțin 3 ani efectiv lucrați și nu a fost sancționat disciplinar, în ultimii 3 ani.

În proiect se stabilește și modul de organizare a Adunării Generale a Judecătorilor. Astfel, participarea la adunare poate avea loc și prin teleconferință. De asemenea, proiectul introducere posibilitatea folosirii votului electronic, în cazuri extraordinare, cum ar fi pandemia, însă acest fapt urmează să fie reglementat de Adunarea Generală a Judecătorilor.

Consiliul Superior al Magistraturii a prezentat avizul cu propuneri asupra proiectului de lege pentru modificarea Legii cu privire la CSM și a CSP. Astfel, potrivit unei note emise de instituție, CSM susține ideea de a exclude membrii de drept, adică ministrul Justiției și Procurorul General, din componența Consiliului Superior al Magistraturii, „pentru a asigura depolitizarea puterii judecătorești”. La fel, CSM pledează pentru menținerea calității de membru de drept al Consiliului a Președintelui Curții Supreme de Justiție.

Judecătorii și procurorii care vor dori să candideze la funcțiile de membri ai CSM și CSP vor trebui să prezinte propria campanie de promovare, pentru a se califica la concurs. Guvernul a avizat pozitiv proiectul 180, care detaliază modul de alegere a membrilor judecători ai Consiliului Superior al Magistraturii și ai Consiliului Superior al Procurorilor.


Pub