Numărul cazurilor de infecții enterovirale la copii este în creștere; Maladia afectează pielea, mușchii și sistemul nervos

„Infecția cu enterovirus întrunește un întreg grup de boli infecțioase acute, ale căror agenți cauzali sunt virusurile. Boala este cauzată de virusurile Coxsackie, poliovirusurile și ECHO, caracterizate prin multiple forme clinice de la ușoare până la extrem de severe cum sunt meningoencefalita, miocardita, mialgia, encefalomiocardita la nou-născuți. Enterovirozele se transmit prin contact direct de la bolnavi, pe cale digestivă și aeriană, precum și pe cale indirectă (apă, alimente, muște). Sunt destul de contagioase și se răspîndesc ușor în colectivități de copii, declanșînd uneori epidemii”, a spus medicul neurolog-pediatru.

Receptivitatea copiilor la enteroviroze este mare, îndeosebi la vârsta de 3-10 ani, și se datorează imaturității sistemului imunitar.

„Adulții se îmbolnăvesc foarte rar, întrucât ei obțin imunitate în rezultatul formelor inaparente ale bolii. Perioada de incubație durează 2-10 zile, mai frecvent 2-4 zile”, adaugă Diana Coropceanu.

Infecţia cu enterovirus se dezvoltă în mod diferit şi se manifestă prin simptome variate: la unii, poate trece neobservată sau provoca doar simptome asemănătoare cu cele determinate de o răceală obişnuită, pe când la alţii poate decurge foarte greu.

„Boala demarează acut, uneori cu febră 39-40ºC, cefalee, vertij, fatigabilitate, inapetență, tulburări de somn, vome repetate. Este caracteristică hiperemia faringelui, hiperemia tegumentelor, îndeosebi a feței, gâtului, trunchiului, injectarea sclerelor, apariția erupțiilor maculo-papuloase. Dacă copilul s-a îmbolnăvit cu infecţie enterovirală, cel mai important lucru pe care trebuie să-l faceţi este să urmăriţi cu atenţie evoluţia stării sănătăţii pe toată perioada de boală şi la apariția primelor simptome, chiar și a celor neînsemnate este necesar să nu ezitați consultația medicală. E importantă izolarea bolnavilor pentru 10 zile și efectuarea tuturor măsurilor antiepidemice”, susține medicul.

Un alt lucru important este și asigurarea bolnavului cu o cantitate destul de mare de lichide pe toată durata infecţiei cu enterovirus. Aportul adecvat de lichide este desosebit de important pentru copil, care are simptome precum diareea şi voma.

Pentru a scădea la maximum eventualitatea unei îmbolnăviri, medicul vine cu câteva recomandări pentru părinți:

· Spălarea frecventă a mâinilor cu apă și săpun;

· Curățarea obiectelor personale, curatarea suprafețelor și interzicerea introducerii jucăriilor în gură;

· Evitarea zonelor aglomerate;

· Evitarea scăldatului în lacurile neamenajate sau în locurile interzise;

· Protejarea alimentelor de muşte;

· Consultul medicului și respectarea regimului de odihnă la domiciliu;

· Aerisirea încăperilor;

· Alimentație bogată în proteine, vitamine, microelemente;

· Spălarea riguroasă a fructelor şi legumelor înainte de consum;

· Aport suficient de lichide;

· Consumul apei din surse autorizate.

Infecţia cu enterovirus la copii poate provoca complicații și lăsa urmări destul de grave. Uneori poate surveni conjunctivita hemoragică, paralizia facială, poliradiculopatii, encefalită, declară medicul neurolog-pediatru.

„Totodată, poate provoca, în unele cazuri rare, la băieţi sau la bărbaţi, inflamaţia testiculelor (orhita), care se manifestă prin umflarea/edemarea scrotului, însoţită de dureri. Pacienții cu boli enterovirale se tratează la domiciliu. Se internează numai cei cu forme severe: meningită seroasă, meningoencefalită, encefalomiocardită la nou-născuți, miocardită. Din acest motiv, medicii prescriu pacienților care se contaminează cu această infecţie aşa-numitul tratament simptomatic ce constă din preparate analgezice, antipiretice, antiinflamatoare, antihistaminice, etc)”, susține medicul.

Medicul neurolog-pediatru mai spune că infecţia cu enterovirus nu poate fi tratată cu antibiotice. Deoarece există mai multe tipuri de infecții, Diana Coropceanu a clasificat cele mai frecvente forme care se întâlnesc.

· Formă catarală (respiratorie) are aspectul unei rinofaringite, bronșite, laringite. Evoluția bolii este ușoară.

· Angina herpetică. Se îmbolnăvesc copiii de diferite vîrste. Debutul este brusc, cu febră mare, dureri în gît, slăbiciuni, cefalee, vome. Pe amigdale, stîlpii amigdalieni și vălul palatin apar vezicule mici cu arie de hiperemie în jur. Ele ulcerează rapid, formînd eroziuni superficiale care se vindecă complet în 2-5 zile.

· Mialgia epidemică (boala Bornholm) debutează brusc, cu febră înaltă 38-40°C, frisoane, vome, cefalee, mialgii toracice și abdominale puternice. Din cauza durerilor, respirația este îngreuiată, superficială. Criza de durere durează de la 30-40 secunde pînă la cîteva minute. Pe parcursul zilei crizele se pot repeta. Uneori boala are o evoluție ondulantă. După 1-3 zile de temperatură normală și starea generală satisfăcătoare pot apărea noi crize de mialgie cu febră și alte semne de intoxicație. Boala durează 3-10 zile. Mialgia epidemică poate fi însoțită de meningită seroasă, angină herpetică.

De asemenea, forma gastroenterică (intestinală), care apare preponderent la sugari, debutul este acut cu febră, semne catarale (nas înfundat, tuse, hiperemia faringiană), dureri abdominale cu intensitate variabilă, flatulență, scaune lichide, apoase, nedigerate, de până la 10 ori pe zi, uneori vărsături. Poate apărea slăbiciune, letargie, pierderea poftei de mâncare. Boala durează 1-2 săptămîni.

· Febra enterovirală (febra de 3 zile) - estecaracterizată prin debut acut, prin febră timp de 1-3 zile fără prezența simptomelor locale. Simptomele catarale sunt ușoare, starea generală de obicei nu e perturbată.

· Erupții cutanate cu enterovirus ("Febra Boston"). Debutul este acut cu febră, cefalee, vome, mialgii, dureri abdominale, sclerită, semne catarale, iar copiii mici manifestă diaree. Pe față, torace, extremități apar erupții de tip scarlatiniform, menținîndu-se 1-2 zile. Elementele erupției cutanate dispar fără urmă.

· Meningita seroasă este una din cele mai comune sindroame. Boala se caracterizează prin debut acut cu febră 39-40°C, dureri de cap, vome, convulsii, uneori dureri abdominale, dureri musculare. Manifestările clinice se mențin 3-5 zile pînă 3-4 săptămîni. Meningita seroasă enterovirală apare vara și toamna.