TI-Moldova, despre acțiunile anticorupție și cele din sectorul justiției, incluse în Programul de activitate al Guvernului „Moldova vremurilor bune”
Noua guvernare, aleasă în cadrul alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie curent, va avea o misiune dificilă, urmând să refacă domeniile profanate pe parcursul a câtorva decenii prin acțiuni nejustificate, incoerente și populiste. La această concluzie au ajuns experții Transparency International (TI)-Moldova, care au analizat acțiunile anticorupție și cele din sectorul justiției, incluse în Programul de activitate al Guvernului „Moldova vremurilor bune”.
Experții constată că atât Parlamentul, cât și Guvernul vor trebui să abordeze strategic problemele, iar întreg ciclul de politici publice ar trebui să fie incluziv și transparent. Analiștii punctează că prioritățile trasate în Programul de activitate al Guvernului nu reproduc exact prioritățile Partidului Acțiune de Solidaritate. Astfel, Guvernul își asumă patru priorități imediate: gestionarea eficientă a crizei sanitare cauzate de pandemia de COVID-19, demararea reformei justiției și a pachetului anticorupție, creșterea veniturilor populației și protecția socială a grupurilor vulnerabile și restabilirea finanțării externe.
Programul de activitate al Guvernului conține o serie de provocări de dezvoltare, printre care calitatea scăzută a guvernării, sărăcia, inegalitatea și vulnerabilitatea socio-economică, numărul mic al locurilor de muncă bine plătite, infrastructura subdezvoltată, sănătatea precară a populației, dar și emigrarea și îmbătrânirea populației și depopularea comunităților. Reieșind din aceste provocări, în Program au fost trasate obiective de dezvoltare. Autorii expertizei susțin însă că mai multe obiective nu decurg fidel din provocări și nu acoperă toate domeniile de activitate ale Guvernului, dar nici politicile sectoriale abordate în Programul de activitate al Guvernului.
Unul dintre obiectivele relevante domeniului justiției și combaterii corupției este asigurarea unui pachet legislativ care ar permite asanarea eficientă a sistemului de justiție și urmărirea averilor acumulate ilicit, precum și susținerea acestor procese. Conform Programului, aceste sarcini se vor realiza prin eliberarea din funcție a persoanelor de conducere care s-au manifestat prin ineficiență în activitate, demararea unor reforme profunde în domeniul justiției și a luptei împotriva corupției mari, modificarea legislației cu privire la declararea averilor de către funcționarii și demnitarii publici, pentru a exclude declararea averilor la prețuri reduse, înăsprirea sancțiunilor pentru infracțiunile de corupție sau care au legătură cu corupția, inclusiv în domeniul electoral, introducerea unor mecanisme transparente și echitabile de alegere și numire a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), dar și asigurarea accesului gratuit pentru presă la orice informație de interes public.
Experții TI-Moldova susțin, totuși, că mai multe din intențiile declarate sunt discutabile. Aceștia atrag atenția asupra faptului că problema cu privire la declararea averilor de către funcționarii și demnitarii publici nu rezidă în modul de declarare a bunurilor, ci în modul de evaluare a bunurilor de către autoritățile competente în diferite scopuri (fiscale, vamale, la includerea acestora în diferite registre de stat).
Cât privește intenția de a înăspri sancțiunile pentru infracțiunile de corupție și care au legătură cu corupția, inclusiv în domeniul electoral, experții sunt de părere că, de fapt, ar fi importantă nu atât înăsprirea pedepsei, cât asigurarea caracterului inevitabil al acesteia, amintind că și guvernele anterioare au intervenit în acest sens, recenta acțiune fiind majorarea unității convenționale utilizate în aplicarea amenzilor contravenționale și penale (de la 25 la 50 de lei). „O politică echilibrată în sancționarea delictelor trebuie să pornească de la statisticile judiciare. Sancțiunile nu pot fi majorate decât dacă statisticile demonstrează că instanțele judecătorești aplică, de fiecare dată, cele mai aspre pedepse”, spun experții.
Cu referire la inițiativa introducerii unor mecanisme transparente și echitabile de alegere și numire a membrilor CSM și CSP, autorii expertizei spun că este o intenție formulată mai general, nefiind clar ce se va întreprinde exact.
„Cu regret, modul formal, în care toate guvernele anterioare au abordat domeniul, a profanat ideea de prevenire și combatere a corupției. Toate guvernele, în esență, au avut aceeași viziune declarată. Din acest motiv, actualul Executiv va trebui să depună eforturi suplimentare pentru a fi convingător în abordarea sectorului justiției și anticorupția. În acest sens, Guvernul va trebui să reflecteze suplimentar privind acțiunile asupra cărora insistă”, se arată în expertiză.
Analiștii TI-Moldova mai susţin că o bună parte din acțiunile trasate sunt formulate general, constituind, mai degrabă, obiective. Astfel, rămân neclare intențiile concrete ale Guvernului privind asigurarea numirii și promovării judecătorilor și procurorilor de către CSM și CSP în temeiul unor criterii obiective, bazate pe meritocraţie, dar și pe pregătirea profesională, integritatea, competențele şi eficienţa candidaţilor printr-o procedură transparentă, excluzând imixtiunea factorului politic sau a favoritismului, sau reformarea profundă a legislației de procedură penală, în vederea debirocratizării și ordonării procesului penal. Tot aici se adaugă și intenția excluderii aplicării nejustificate a arestului și a interceptării ilegale a convorbirilor telefonice, dar și prevenirea și investigarea torturii și a relelor tratamente și ameliorarea condițiilor de detenție din instituțiile de detenție, inclusiv instituții psihiatrice și cele sociale.
O altă parte a acțiunilor, în viziunea experților TI-Moldova, sunt discutabile și ar trebui să fie consultate suplimentar cu autoritățile implementatoare, experți în domeniu, alte părți interesate. Printre intențiile care necesită o consultare suplimentară se numără reformarea Curții Supreme de Justiție (CSJ). În Programul de activitate al Guvernului este stipulat că în procesul de selecție al noilor judecători ai CSJ ar putea fi antrenați experți independenți, inclusiv internaționali, însă analiștii TI-Moldova amintesc că și actualul procuror general a fost selectat cu participarea experților independenți, inclusiv internaționali.
Cât privește reformarea Procuraturii Anticorupție (PA), după modelul Direcției Naționale Anticorupție din România, cu limitarea competențelor acesteia exclusiv la marea corupție și restructurarea Centrului Național Anticorupție (CNA), experții punctează că, de fapt, acest lucru s-a urmărit prin ultima reformă a Procuraturii, fiind revizuite competențele PA și CNA.
Cu referire la verificarea eficientă a averilor funcționarilor publici/demnitarilor de către Autoritatea Națională de Integritate (ANI), analiștii susțin că ar fi oportună și verificarea obligatorie a angajaților organelor de control și de drept, care, deși comportă riscuri sporite de corupție, au fost mai puțin în vizorul inspectorilor de integritate, și anume inspectorii fiscali și vamali, ofițerii de investigații și ofițerii de urmărire penală.
Noua guvernare îşi propune introducerea unui sistem public unic de înregistrare și evidență a dosarelor penale și contravenționale, pentru a exclude manipulările cu dosare, experții TI-Moldova susțin însă că nu este clar cum se va proceda cu acel sistem, în condițiile Legii nr. 216/2003 cu privire la Sistemul informațional integral automatizat de evidență a infracțiunilor, a cauzelor penale și a persoanelor care au săvârși infracțiuni.
O altă acțiune prevăzută în Programul de activitate al Guvernului stipulează convenirea cu UE asupra instituirii unui mecanism de diagnostic, monitorizare și sprijin pentru statul de drept din Republica Moldova. Prin sistemul respectiv, similar Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV) implementat în România şi în Bulgaria în 2007, autoritățile anticipează că se va asigura o evaluare periodică și obiectivă a rezultatelor reformării sectorului justiţiei și a luptei împotriva corupției. TI-Moldova atenționează însă că trebuie să se ia în considerare că MCV a fost aplicat României și Bulgariei după ce acestea au devenit membre ale UE. „Pentru început, ar fi importantă implementarea recomandărilor făcute R. Moldova în cadrul mecanismelor existente de evaluare în domeniu, cum ar fi cele înaintate de către Grupul de State contra Corupției (GRECO)”, se arată în expertiză.
Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Consolidarea statului democratic de drept: contribuţia societăţii civile”, implementat de Transparency International – Moldova şi susţinut financiar de Ambasada Regatului Țărilor de Jos. Opiniile exprimate aparțin autorilor şi nu reflectă neapărat poziţia finanțatorilor.
