Administrația Publică Locală (APL) şi Inspectoratul pentru Protecția Mediului (IPM) nu cooperează eficient în schimbul de date despre terenuri, iar măsura de siguranță, demolarea, nu este aplicată și doar se achită o amendă simbolică. Acestea sunt printre concluziile unui studiu lansat de Centrul Național Anticorupție (CNA) privind practica de documentare și combatere a ocupării ilegale a terenurilor. 

Una dintre primele probleme identificate în urma studiului ține de colaboararea entităţilor responsabile de documentarea și soluţionarea cazurilor de acaparare ilegală a terenurilor publice. Este vorba despre Administrația Publică Locală şi Inspectoratul pentru Protecția Mediului. Pe de o parte, APL este autoritatea care constată o mare parte din cazurile de ocupare ilegală a terenurilor publice, iar procesele verbale cu privire la contravenţii sunt întocmite, conform competenței, de către IPM.

Astfel, IPM nu deține toată informația referitoare la terenurile respective, fapt ce generează admiterea erorilor la nivel de examinare a cazurilor. De aici şi pasarea responsabilităţii între cele două instituţii şi, respectiv, nesoluţionarea cazurilor în interesul statului.

În unele cazuri, angajații APL au inclus informații incomplete în actele de constatare, iar angajații IPM, bazându-se doar pe documentele recepţionate, nu au întreprins măsuri suplimentare pentru verificarea informaţiilor şi pentru fortificarea materialului probatoriu. Prin urmare, instanţele de judecată nu au putut aplica sancţiuni corespunzătoare din cauza neconcordanţelor dintre conţinutul proceselor verbale şi situaţiei de fapt.

De asemenea, din analiza celor 2012 procese verbale contravenționale întocmite, începând cu 2014 și până în iunie 2021, rezultă că, în mare parte, în cazul contravenţiilor constatate nu a fost aplicată măsura de siguranță - demolarea. Angajații IPM limitându-se doar la adoptarea deciziilor de aplicare a amenzii. Drept rezultat, contravenienţii au continuat să folosească terenurile dobândite ilicit şi în unele cazuri construcţiile, edificate pe aceste loturi, achitând doar o amendă simbolică.

Neacumularea completă şi concludentă a probelor, neprezentarea agentului constatator în procesele de judecată, întocmirea proceselor verbale cu aplicarea doar a amenzii, fără a fi solicitată măsura asiguratorie de demolare, deşi aceasta se impune, sunt principalele riscuri de corupţie ce duc în ultimă instanță la încetarea proceselor contravenționale şi încurajarea ocupării ilegale a terenurilor publice.