„Când l-ai făcut nu te-a durut?” E timpul să vorbim despre atitudinea și limbajul medicilor

Țin minte foarte bine prima dată când am fost la ginecolog. De fapt, țin minte FIECARE DATĂ când am fost la ginecolog sau la alți doctori. Este unul dintre cele mai vulnerabile momente din viața noastră. Fără haine, într-un spațiu străin, ne expunem intimitatea pe tavă în fața unor oameni pe care nu-i cunoaștem și ne bazăm pe experiența lor. Dar de multe ori ne ciocnim de lipsa profesionalismului, de atitudini misogine și discriminatorii, care pot avea urmări grave.

Zilele trecute Diana Guja a descris pe rețelele de socializare o astfel de situație, când a mers cu fiica ei minoră la un centru medical privat din Chișinău. În timp ce îi examina sânii, medicul a făcut următorul comentariu: „Așa arată țesutul glandei mamare, ca un fagure de miere, nu degeaba le place la bărbați.”

Am rugat femeile dintr-un grup de Facebook să-mi spună dacă au avut experiențe similare și am primit zeci de comentarii și mesaje în privat. Iată doar câteva dintre ele:

Elena povestește că avea 17 ani când a fost la ginecolog, o femeie. Îi era teamă și nu se simțea confortabil, iar medica i-a spus: „Cum cineva face sex cu tine dacă nu știi să te razi bine?”

Anastasia povestește că a mers la medic în timp ce era însărcinată, iar după consultație medicul, care era și șeful unei clinici private, a atins-o într-un mod neprofesionist pe coapsă și i-a spus „de ce ești așa de rea? de ce nu ești cuminte?”. „M-am simțit ca o bucată de carne în fotoliu”, spune Anastasia.

Natalia spune că din cauza unei afecțiuni este nevoită să meargă destul de des la medici. În timpul unei consultații i-a comunicat unui medic că îi provoacă durere, iar reacția medicului a fost „ei hai, lasă, știu că-ți place”, povestește Natalia. Mai mulți medici i-au spus că lipsa relațiilor sexuale poate cauza boala pe care o are și că ar trebui să facă un copil cât mai repede. Mai multe femei mi-au scris despre același „tratament” prescris de medici, relațiile sexuale sau „un soț”.

Olina spune că avea 19 ani când a rămas însărcinată și a făcut avort. După câteva săptămâni a mers la un control. „Aveam dureri, eram speriată, cu sângerări, tremuram ca varga. Doamna doctor mi-a zis cu un ton superior «Ap’ așa, amu te doare, da’ când te-ai futut, nu te durea?»” 

Natalia spune că medicul imagist i-a spus în timpul unui control să dea chiloții mai jos, iar când Natalia a refuzat i-a replicat cu „măi, da’ mai ești zgârcită. Nu vrei să arăți deloc păsărica.”

Am primit zeci de comentarii publice și mesaje în privat cu astfel de destăinuiri, cele mai multe dintre ele cu tentă sexuală, observații despre „sâni frumoși” și alte aspecte ale corpului. Unele femei au povestit și despre hărțuirea sexuală pe care au trăit-o, despre atingeri nedorite. Unul dintre cele mai întâlnite comentarii din partea medicilor și a lucrătorilor medicali femeile spun că îl aud în timpul nașterilor, atunci când se plâng de dureri: „când l-ai făcut nu te-a durut?” De multe ori, atunci când s-au plâns administrației, li s-a spus că „exagerează”. 

Efecte

Femeile povestesc că astfel de experiențe le fac să se simtă neputincioase, umilite și le taie orice chef de a mai merge la medic. Am vorbit cu Diana Guja despre situația ei, spune că administrația clinicii i-a cerut scuze, în privat și în public. 

„La noi medicii au statut de semi-zei și nu e primit să îi critici deschis. […] Pentru că toți acești sute de pacienți au tăcut, striviți de povara autorității pe care o are un medic. Și indiferent de cât de jigniți au fost, n-au îndrăznit să zică ceva. Cum poate oare o femeie să riposteze, de exemplu, când i se face USG intravaginal sau același USG a sânilor, cum a fost în cazul nostru? Ești atât de vulnerabilă!”

Efectele pe scurtă durată ale acestor comportamente abuzive din partea medicilor sunt sentimentele de rușine, șocul, uneori senzația că „ai înghețat”, teama, confuzia. Pe termen lung acestea pot genera anxietate, vinovăție și probleme de sănătate mintală. Desigur, cel mai grav este că aceste comportamente determină pacienții să nu mai aibă încredere în lucrătorii medicali și, respectiv, să nu mai meargă la medic. 

Ce poți face?

În Moldova exista un cod  cod deontologic al lucrătorului medical și al farmacistului, adoptat în 2017, pe care membrii comunității medicale sunt obligați să-l respecte. În capitolul 4 al acestui cod, găsim următoarele: 

  1. Profesia de medic și farmacist este incompatibilă cu duritatea, apatia, ignoranța, indiferența, aroganța, nerăbdarea, corupția, discriminarea, stigmatizarea.
  2. Lucrătorul medical și farmacistul nu pot fi implicați în realizarea unor acte degradante pentru ființa umană.

Nerespectarea codului poate duce la tragerea la răspundere disciplinară a lucrătorului medical, dar asta nu exclude răspunderea penală, contravenţională sau civilă. În același timp articolul 36 al Legea ocrotirii sănătății spune că pacienții au dreptul să atace acțiunile personalului medico-sanitar care le afectează sănătatea. „În cazul stării nesatisfăcătoare a sănătății în urma unei asistențe medicale necorespunzătoare, pacientul are dreptul de a cere efectuarea, în modul stabilit, a unei expertize profesionale, precum și repararea prejudiciului moral și material ce i s-a adus.”

Iată ce poți face dacă ai trecut printr-o astfel de situație:

  1. Poți depunde o plângerea la cancelaria instituției unde a avut loc incidentul, adresată directorului. Aceasta poate fi făcută în scris sau verbal, dar o plângere scrisă te poate ajuta mai mult pe viitor în caz că procesul se complică.
  2. Poți depune o reclamație la Ministerul Sănătății al Republicii Moldova.
  3. Poți depune o reclamație la Poliție.

Iar primul și probabil cel mai necesar pas este să începem să vorbim despre asta. Multe dintre femeile cu care am discutat spun că asta se întâmplă atât de des, încât uneori nici nu ne dăm seama că acest comportament este unul inadecvat, care trebuie descurajat și pedepsit conform legii.

Am absolvit Facultatea de Jurnalism la Iași și am acumulat o experiență de peste 10 ani în presa scrisă, televiziune, podcasting și presă online. Am lucrat și în domeniul jurnalismului financiar, comunicării guvernamentale și corporative. Îmi împart viața între Spania și Moldova și cred că scrisul are puterea de a schimba lumea.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.