Tehnologiile informaționale au devenit o componentă indispensabilă atât a vieții cotidiene,
cât și a funcționării eficiente a multor domenii. Printre acestea se numără și domeniul
educațional care, în concordanță cu tendințele din lume, tinde să își digitalizeze activitatea.
Astfel, am discutat la acest subiect cu lectora universitară specializată pe filologia franceză, din cadrul Universității Pedagogice „Ion Creangă”, Mariana Albu-Oprea. Specialista Universității Pedagogice „Ion Creangă” ne-a vorbit despre integrarea tehnologiilor informaționale în procesul de instruire, despre varietatea lor și despre importanța acestora atât pentru studenți, cât și pentru profesori.
Tehnologiile au un impact enorm asupra procesului educațional
Pentru început, lectora a menționat că tehnologiile informaționale au tangență nu doar cu domeniul limbilor străine, dar și cu oricare altul în egală măsură. Începând de la tehnologiile cu care ne-am obișnuit deja și care există în orice smartphone și până la cele care necesită investiții și instruire, dna Albu-Oprea, lectora Universității Pedagogice „Ion Creangă”, spune că toate au un impact enorm asupra procesului educațional, deoarece permit optimizarea proceselor didactice și eficientizarea acestora.
„În predarea limbilor, noi foarte mult folosim imaginile, zgomotele, sunetele, adică diverse fișiere audio, video, iar instrumentele tehnologice îmi facilitează sarcina de pedagog. Pentru asta pot utiliza, de exemplu, tabla interactivă care îmi asigură nu doar punerea în practică a ideilor, dar și rapiditatea acțiunilor, iar timpul economisit poate fi redirecționat către activitățile mai importante”, spune Mariana Albu-Oprea, lectora UPSC.
Totuși, din spusele lectorei, pe lângă existența instrumentelor IT, contează foarte mult și competențele de utilizare a lor și profesionalismul didactic, întrucât punctul de pornire în acest proces vine de la strategia și metoda utilizată de pedagog, care necesită sau nu un mijloc tehnologic pentru a fi implementată cu succes.
„Tabla interactivă nu poate fi interactivă de la sine, iar misiunea profesorului este să o facă să fie astfel”
„Dacă profesorul vine și prezintă la tabla interactivă același PowerPoint pe care îl prezenta cu câțiva ani în urmă la proiector, acel elev sau student se va plictisi la fel cum s-a plictisit până acum, iar investiția destul de mare în acest mijloc TIC va rămâne ineficientă și nejustificată. Tabla interactivă nu poate fi interactivă de la sine, iar misiunea profesorului este să o facă să fie astfel”, menționează dumneaei.
Fiind formatoare a cadrelor didactice în utilizarea tablei interactive la Universitatea Pedagogică „Ion Creangă”, lectora Mariana Albu-Oprea ne-a vorbit despre câteva aspecte forte ale acestui nou mijloc TIC și anume potențialul tablei interactive de a face studentul să fie activ prin intermediul măștii de ecran, prin posibilitățile de a crea o animație, de a deplasa și de a suprapune obiectele pe ecran. Toate astea, îmbinate cu creativitatea și profesionalismul profesorului, pot face procesul de studii mai productiv și mai plăcut.
„Chiar și până la pandemie, nu am lucrat în învățământul tradițional, ci în cel mixt, în sensul în care am combinat prezența în aulă cu munca la distanță, dar diferența dintre situația din timpul pandemiei și modul în care am lucrat înainte de aceasta este că lucram online și asincron. Așadar, când am fost nevoiți să lucrăm online și sincron, a fost mai complicat. Din fericire, copilul meu mi-a povestit despre platforma populară printre tineri – Discord –, iar a doua zi deja, făceam orele acolo”, spune lectora.
Apoi, instituțional, profesorii din Universitatea Pedagogică „Ion Creangă” au început să-și țină orele pe platformele Zoom și Google Meet, care, din experiența lectorei UPSC, au oferit suficiente posibilități pentru a face reală predarea eficientă la distanță.
Profesorii devin mai formați în aspectul utilizării IT
De asemenea, un aspect important de menționat este și altruismul colegial care a existat în colectivul în care activează d-ei, cu ajutorul căruia informația și ghidarea pentru utilizarea noilor instrumente a circulat mult mai eficient, mai rapid și „pe înțeles”.
„În urma formărilor pe care le fac, am observat că profesorii care activează în învățământul preuniversitar au devenit mai încrezători în forțele proprii, mai pregătiți și mai familiarizați cu ceea ce înseamnă tehnologii informaționale și digitalizare decât în luna martie a anului trecut, când au fost nevoiți spontan să însușească aceste competențe. Acum, îi văd mai pregătiți, mai creativi, plini de idei”, spune Mariana Albu-Oprea, lectora UPSC.
Cu toate astea, lectora spune că, în prezent, toți așteaptă cu sufletul la gură să afle cum va fi anul de studii care vine, fiindcă, deși s-au descurcat de la distanță, cu toții își doresc să revină în clase.
„Anul trecut, în timpul examenelor, mi-am rugat studenții să-și pornească camerele pentru a-i putea vedea pe toți și îmi venea să plâng, pentru că îmi lipsește contactul acesta cu ei. Și lor le lipsea această conexiune, dar și învățarea între pereții universitari, care oferă o altă atmosferă, una de lucru, comparativ cu cea de acasă”, povestește dumneaei.
Noile metode trebuie să fie accesibile tuturor
Doamna Mariana spune că și-ar dori ca în Moldova să existe mijloace financiare suficiente pentru a dota instituțiile de învățământ cu tehnologiile informaționale necesare, fiindcă „o singură tablă interactivă în școală nu schimbă nimic”, astfel încât aceste noi metode să fie accesibile tuturor. De asemenea, d-ei menționează că profesorilor le lipsește un referențial de activitate care să delimiteze și să stabilească competențele exacte la care ar trebui să se raporteze aceștia în autoevaluarea lor.
„Îmi place cel mai mult atunci când stau în fața studenților mei și le pot oferi ceea ce știu eu, când văd că ale mele cunoștințe au trecut la ei și le servesc. Studenții mei care s-au angajat în anul doi cu limba franceză muncesc și își câștigă pâinea. Asta mă bucură foarte mult, deoarece văd că ceea ce îi învăț le este de folos și le asigură existența”, spune în cele din urmă lectora UPSC Mariana Albu-Oprea.
Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Consolidarea capacităților instituționale de comunicare ale universităților din Moldova”, ce se desfășoară cu sprijinul Proiectului TEKWILL, implementat de Asociația Națională a Companiilor din Domeniul TIC, cu susținerea financiară a Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională și a Suediei. Conținutul acestui material reprezintă opinia exclusivă a autorului.
