Procurorul general, Alexandr Stoianoglo, a fost invitat vineri la ședința plenară a Parlamentului să prezinte raportul de activitate despre dosarul Fraudei bancare. Parlamentul a decis să convoace o sesiune extraordinară pentru perioada 20–24 august. Procuratura Generală susține că, într-un an și jumătate, a întors la 180 de grade anchetele anterior „dosite și mimate”.

„Necesitatea desfășurării unor audieri parlamentare în acest subiect rezidă în interesul sporit al cetățenilor, dar și în faptul că aceasta reprezintă o condiție a Uniunii Europene pentru debursarea celei de-a doua tranșe a asistenței macrofinanciare pentru țara noastră”, a declarat spicherul Parlamentului Igor Grosu în cadrul unei emisiuni TV.

El a mai spus că dosarul respectiv este unul de rezonanță și ar fi bine ca procurorul general să dea curs acestei invitații.

Pe 30 iulie 2021, Procuratura Generală a anunțat într-un comunicat că, într-un an și jumătate, a întors la 180 de grade anchetele anterior dosite și mimate în dosarul Fraudei bancare. În această perioadă, procurorii au finalizat și expediat în judecată zeci de dosare și persoane intangibile până nu demult.

„În prezent, procurorii investighează o multitudine de fapte infracționale care au avut loc în intervalul 2010–2015 care, la fel, fac obiectul  dosarului furtul miliardului. Investigațiile vor continua până la etapa la care vor fi trași la răspundere nu doar organizatorii și beneficiarii, ci și cei care au favorizat adoptarea deciziilor ilegale care au permis devalizarea sistemului național bancar”, menționează sursa citată.

La șapte ani de la comiterea furtului miliardului, s-a stabilit că atât compania Kroll, cât și comisia parlamentară de anchetă, precum și Procuratura Generală au o altă părere despre felul cum au fost gestionate lucrurile de către Banca Națională în 2014.

După ce a dispărut un miliard de lei din cele trei bănci – Banca de Economii, Banca Socială și Unibank –, Guvernul a dispus suplinirea găurii cu bani din rezerva de stat.

Kroll a indicat la finalul investigației sale că furtul s-a produs în urma unei acțiuni concertate a celor trei bănci. Instituția responsabilă de prevenirea unor astfel de înțelegeri dintre instituțiile financiare de pe piața bancară a fost Banca Națională.

Comisia parlamentară condusă de deputatul Platformei Demnitate și Adevăr, Alexandru Slusari, a conchis că Banca Națională a jucat un rol esențial în admiterea furtului.

La începutul lui martie 2020, Procuratura Generală, în frunte cu Alexandru Stoianoglo, i-a reținut succesiv și pus sub învinuire pe șase foști și actuali funcționari din conducerea Băncii Naționale, în frunte cu Dorin Drăguțanu, fostul guvernator. Toți sunt cercetați pentru escrocherie și spălare de bani în proporții deosebit de mari.

În aprilie 2020, Banca Națională a publicat un raport în care menționează că acordarea, în 2014-2015, a creditelor de urgență pentru acoperirea furtului a fost legală și că băncile devalizate au utilizat absolut legal banii rezervei de stat.