Descurajarea sesizărilor anonime, responsabilizarea Colegiului de Integritate și reducerea birocratizării procesului de control sunt printre recomandările consultărilor publice organizate, joi, de Comisia juridică, numiri și imunități pe marginea modificărilor la Legea Autorității Naționale de Integritate (ANI). 

Depunerea sesizărilor anonime la ANI „mai mult dăunează decât favorizează, nu suntem siguri că acest lucru poate fi păstrat”, a declarat Mariana Kalughin, expertă anticorupție. Acest lucru a fost susținut și de Olesea Stamate, președinta Comisiei, dar cu unele rezerve. Drept exemplu a fost prezentată situația privind sesizările depuse de angajați în privința șefilor acestora.  

Un alt detaliu ține de funcționalitatea Consiliului de Integritate, organ „ineficient”, zice Kalughin, la distanța de cinci ani. Mai mult, printre argumente se regăsește neexeminarea rapoartelor de activitate a ANI de către consiliu și neadoptarea politicilor ANI propuse de președinta Autorității. Drept urmare, experții propun responsabilizarea Consiliului, reducerea din acțiuni sau desființarea acestuia. Expertul Vladislav Gribincea a accentuat necesitatea existenței și funcționalității Consiliului de Integritate ca organ suprem în ANI. 

Cota parte de 40% din controale ca să fie pe numele miniștrilor, deputaților, funcționarilor este „ineficientă”. Aceste persoane „au învățat cum să-și declare averile”, a mai spus Kalughin, iar controlul ar trebui să se lărgească și asupra ofițerilor de investigații, cei vamali, inspectorilor de integritate etc.

Un alt comentariu ține de birocratizarea procesului de control al averii și intereselor. Întocmirea multiplelor procese-verbale duce la tărăgănarea procesului. Experții sunt de părerea că unicul proces verbal întocmit trebuie să fie cel contravențional, dacă e cazul.

Rodica Antoci, președinta ANI, a spus că scopul modificărilor ține de eficientizarea activității inspectorilor de integriatte și a instituției în totalitate.

„De acord, Consiliul de integritate nu își face lucrul. Acesta nu aprobă propunerile și strategiile și nu susține propunerile președintelui ANI. Descurajăm anonimatul, pentru că sunt și sesizări obraznice care nu au relevanță. Îmi doresc reponsabilizarea Consiliului de integritate. Da, este nevoie ca averile inspectorilor de integritate să fie verificate”, a declarat Rodica Antoci.

Precizăm că Legea ANI face parte din pachetul de legi votat în prima lectură săptămâna trecută fără niciun aviz și fără consultări cu organizațiile nonguvernamentale.  

Modificările la Legea ANI, după cum a precizat Olesea Stamate, președinta Comisiei juridică, numiri și imunități, au fost votate mai devreme de obținerea avizelor pentru a asigura asistența financiară a Uniunii Europene pentru Republica Moldova și este o condiționalitate ce trebuia respectată până la 1 septembrie. 

Din pachetul de legi votat în prima lectură se regăsește și Proiectul de lege cu referire la Procuratură, precum și alegerea și numirea membrilor în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și Consiliul Superior al Procurorilor (CSP).