22:47:38 23.04.2024
Stiri

Economia Afganistanului înainte și după fuga președintelui. Ce ar putea urma

Actualitate 17.08.2021 08:00 Vizualizări1222 Autor: Ziarul National
Economia Afganistanului înainte și după fuga președintelui. Ce ar putea urma Financial Times


Încă de când s-a anunțat oficial că americanii vor părăsi Afganistan, comercianții au fost primii care au simțit-o pe pielea lor. Clienții lor erau din ce în ce mai puțini, iar faptul că au apărut tâlhari pe șosele, i-a făcut să-și închidă micile afaceri. Mai mult, cei care veneau de la mare depărtare pentru a vinde vaci și oi, de exemplu, au fost nevoiți să plătească diferite taxe către talibani, ceea ce le-a subțiat mult profitul. În piața din Kabul, de exemplu, erau mai mulți vânzători decât cumpărători.

Ce ținea economia în orașele mari


Impactul retragerii trupelor americane nu a fost nicăieri mai evident decât în economiile orașelor care au profitat de comerțul asociat cu bazele militare americane din apropiere, precum Bagram și Kabul.

Mulți ani, Bagram, care se află în estul provinciei Parwan, a profitat de oportunitățile economice regionale. La începutul lunii august era deja ca un oraș fantomă. Magazinele, care odată au fost pline cu produse electronice străine și alte produse importate, erau goale. Majoritatea celor care dețineau magazinele în perioada de boom au închis afacerile ori s-au relocat în altă parte.

Unul dintre cei care deținea un magazin în Bagram declara sub anonimat: „Au venit în țara noastră, au distrus totul, iar acum au plecat fără niciun cuvânt”, potrivit Nikkei Asia.

Magazinul său, plin cu bunuri americane precum bocanci, haine la mâna a doua, cosmetice expirate și baterii „se umple de praf”. „Obișnuiam să fac cel puțin 5.000 afghanis (62 dolari) pe zi, dar acum abia fac 500 afghanis (6 dolari).”

Negustorul de 20 de ani spune că avea vise mari. Voia să meargă la facultate și își dorea un loc de muncă decent în oraș.

„Nu știu ce să mai fac. Nu mai avem așa de mulți clienți acum. Situația securității se deteriorează de la o zi la alta. Chiar și așa, aș prefera să trăiesc cu jumătate de pâine decât să-mi doresc ca americanii să revină”, spunea el.

Conform guvernatorului districtului, Lala Shirin Darwesh Roufi, plecarea SUA are impact asupra fiecărei case în Bagram.

„Retragerea nu este rea doar pentru Bagram, dar și pentru economie”, spunea el.

Roufi susține că aeroportul Bagram a „dat de muncă” la 30.000 de afgani din zonă. Potrivit acestuia, Bagram reprezită o locație strategică din punct de vedere economic, politic și militar.

Punctele de control talibane s-au înmulțit în toată țara de când SUA a început retragerea trupelor, ceea ce a făcut dificilă deplasarea și legăturile dintre cumpărători și vânzători.

Numărul clienților a scăzut chiar de la anunțul retragerii americanilor.

Tâlhari pe șosele și taxe pentru talibani


Un antreprenor care se ocupa cu vânzarea și cumpărarea de fier vechi, povestea că odată cu extinderea talibanilor de-a lungul țării, oamenii s-au temut să mai vină la Bagram să caute ce au nevoie pentru propriile afaceri.

„De asemenea, a crescut numărul de jafuri și furturi pe autostrăzi”, spunea el.

Efectele s-au revărsat și supra sărbătorii Eid-al-Adha. Vânzările de oi și vaci au scăzut cu 10-20% față de nivelurile normale, povestea un localnic.

Amanullah, un fermier de 46 de ani, a călătorit din districtul Rustaq al Takhar, care se învecinează cu Badakhstan și Tadjikistan pentru a-și vinde animalele la o piață improvizată din Kabul. El nu a câștigat nimic în Kabul.

„Am cumpărat 40 de vaci și 60 de oi din Takhar pentru a le vine în Kabul. Nu am făcut niciun profit pentru că a trebuit să plătesc 200 afganis/animal către talibani”, povestea el.

Abdul Himmat, care muncea la Ministerul Minelor și Petrolului a fost la piața pentru a cumpăra o oaie și a constatat că erau mai mulți vânzători decât cumpărători anul acesta.

Nemaifiind securitate, cumpărătorii nu pot veni să cumpere animalele pe care le doresc. Afacerile erau la pământ, la începutul lunii, pentru că șoselele nu mai erau sigure, din cauza tâlharilor.

Jumătate din forța de muncă va dispărea


Situația a dus la un exod al muncitorilor, conform lui Nihar Ranjan Das, un fost oficial al Consiliului Indian al Afacerilor Mondiale.

O preluare completă a țării de către talibani duce la situația în care jumătate din forța de muncă să dispară „în special pentru că nu vor lăsa femeile să muncească”, spune Ranjan Das.

„Companiile din Emiratele Arabe Unite cu operațiuni în Afganistan s-ar putea să nu sufere prea mult. Talibanii ar putea să le sprijine”, potrivit lui Das.

Ce urmează: prețuri în creștere și, probabil, investiții din Rusia, China și Pakistan


Economia din Afganistan a fost dependentă de ajutor extern cu venituri interne suficiente pentru a finanța doar jumătate din cheltuielile bugetate, conform Băncii Mondiale.

Înainte ca talibanii să preia puterea, pentru susținea dezvoltării și reformelor din Afganistan au promise 12 miliarde dolari sub formă de granturi civile în perioada 2021 – 2024 la conferința de la Geneva din noiembrie 2020. Este puțin probabil ca banii aceștia să mai ajungă până nu revine încrederea în privința securității, politicii, reformelor economice și măsurilor anti-corupție.

Economia a crescut cu o medie de 9,4% pe an între 2003-2012, iar apoi a scăzut la circa 2,5% pe an între 2015 – 2020.

Inflația era estimată pentru finalul acestui an la 5,8%. Totuși, odată cu căderea guvernului, este de așteptat ca prețurile la mâncare să crească pe măsură ce granițele țărilor vecine sunt închise și cumpărăturile de panică vor duce la creștere suplimentară.

China, Rusia și Pakistan ar putea juca un rol în privința investițiilor din țară, conform The Național News.

„Investițiile străine în Afganistan rămân probabil la nivel minim până când va exista un noi guvern și dacă este dominat de talibani, atunci sursele acestor investiții probabil vor fi China și Rusia”, spune Hasnain Malik, analist la Tellimer Research în Dubai.

„Afacerile noastre au fost drastic afectate în ultima lună și am fost nevoiți să oprim operațiunile temporar”, spune Abdul Momin, președinte executiv al Momin Group, o companie cu sediul în Dubai care produce și comercializează ulei comestibil, pe lângă distribuția de produse electronice și zahăr, conform The National News.

Frământările politice și preocupările legate de securitate ar putea afecta activitatea economică în continuare, pe măsură ce ambasadele, ONG-urile și alte entități implicate în reconstrucție își mută personalul.

Avuția minerală a Afganistanului este estimată la 1 trilion de dolari, fiind vorba despre aur, cupru, cobalt și alte metale.

Potrivit UNODC, Afganistan este cel mai mare producător de opiu din lume. În 2020, suprafața totală cultivată cu mac de opiu era estimată la 224.000 de hectare, fiind în creștere cu 37% comparativ cu 2019, iar producția era estimată la 6.300 de tone, dar datele sunt sub semnul întrebării, pentru că măsurătorile nu au putut fi făcute cum trebuie din cauza pandemiei, folosindu-se doar imagini din satelit.

Sursa: hotnews.ro


Stiri relevante
Top stiri

Parteneri
Descoperă
Punct de vedere NAȚIONAL
22.04.2024 09:14 Nicolae Negru Nicolae Negru // Mercenarii lui Șor ș...

20.04.2024 20:07 Ziarul National Nicolae Enciu // Basarabia sub teroar...

19.04.2024 09:13 Nicolae Negru Nicolae Negru // Despărțirea apelor p...

Promo
Abonament
Abonează-te pentru a fi la curent cu ultimele știri
Recomandat
Sondaj
Cum veți vota la referendumul care va avea loc în toamna anului 2024 în R. Moldova?
Prietenii noștri

Widget cu noutăți la tine pe site

Ziarul Național 2013-2024. Toate drepturile sunt rezervate

Despre noi Publicitate News widget RSS Contacte Developed by WebConsulting.md