În luna mai 2021 în Afganistan începea o ofensivă a trupelor insurgente talibane, care s-a încheiat pe 15 august cu ocuparea capitalei țării, Kabul. Unele critici sunt aduse administrației Biden, care a hotărât retragerea trupelor americane de pe teritoriul Afganistanului.
Evenimentele de pe 15 august reprezintă sfârșitul unei etape din istoria țării, o etapă începută în 2001. Însă istoria Afganistanului este mai lungă și mai complexă, iar acțiunile începute în 2001 au fost cauzate la rândul lor de alte evenimente, cu 10 ani mai devreme. Prin urmare, este dificil de trasat o linie cronologică pentru a înțelege clar de la ce punct din istorie a început actuala criză.
Actorii implicați
Pentru a înțelege mai bine cum s-au desfășurat lucrurile, trebuie de definit actorii implicați.
Mișcarea talibană a apărut în nordul Pakistanului după retragerea trupelor sovietice din Afghanistan, membrii grupării practicând o versiune extremistă a islamului de tip Sunnit. În teritoriile pe care le cucereau, aceștia își propuneau să instaleze securitate, pace și propria lor interpretare dură a legii Șaria (legea islamică). Odată ajunși în Afganistan, talibanii au reușit să-și extindă influența pe 80% din teritoriul țării.
Controlul asupra țării nu a fost recunoscut decât de trei actori internaționali – Arabia Saudită, Pakistan și Emiratele Arabe Unite. Până în anul 2001, când a început intervenția americană, talibanii ofereau sprijin indirect prin „adăpostirea” militanților Al-Qaeda, autori ai atentatelor teroriste din 11 septembrie 2001 din New York.
Pe teritoriile controlate de talibani a fost interzisă televiziunea, muzica, cinematografia. Fetele și femeile mai mari de 10 ani erau descurajate să meargă la școală. Erau notorii cazurile de amputări pentru infracțiuni minore sau execuții publice ale femeilor prin metode deosebit de brutale. În denumirea oficială, gruparea talibană numește teritoriile pe care le controlează în Afganistan drept parte a „Emiratului Islamic al Afganistanului”.
Dacă am menționat de cele 80% din teritoriul Afganistanului controlat până în 2001 de talibani, să vorbim acum și de celelalte 20%. Este vorba de grupările de opoziție a talibanilor, Alianța Nordică – o organizație formată din mai mulți politicieni și oameni militari afgani. Scopul Alianței era să nu permită ca talibanii și Al-Qaeda să ocupe tot teritoriul țării.
După intervenția Statelor Unite în 2001, Afganistanul a fost condus de un guvern interimar, format inclusiv cu sprijinul Alianței Nordice. În 2004, în urma alegerilor, a fost formată administrația și instituțiile statului afgan – președinție, guvern, judecătorie, etc. Anume aceste instituții au guvernat Afganistanul până pe 15 august 2021, când au fost copleșite de ofensiva talibană, președintele, la fel ca mulți ați afgani, a fugit din țară.
Un alt actor important de menționat este Al-Qaeda – organizația fondată în anul 1988 multă vreme a fost cea mai temută organizație teroristă. Acel „brand” de terorism a fost exportat în multe țări ale lumii, inclusiv în Irak, din care s-a separat Statul Islamic. În urma atentatelor asupra Statelor Unite pe 11 septembrie 2001, SUA au declanșat campania de „război împotriva terorismului”, Al-Qaeda fiind ținta principală, iar liderul acesteia, Osama bin Laden, fiind cel mai căutat individ de pe planetă. În perioada de glorie, organizația teroristă opera inclusiv de pe teritoriul controlat de talibani în Afganistan.
Blestemul Afganistanului – Irakul
În 2001, SUA au intervenit și în Afganistan pentru a lupta cu gruparea Al-Qaeda și regimul taliban care le oferea protecție. După câteva luni, talibanii sunt alungați de la putere. După instalarea guvernului afgan, administrația Bush a inițiat mai multe măsuri de reconstrucție a țării, lucru destul de greu de îndeplinit ținând cont de situația din regiune, talibanii retrași în munți încă inițiind atacuri armate.
În 2003, din cauza operațiunilor militare în Irak, SUA au fost nevoite să retragă din resursele financiare alocate inițial pentru reconstrucția Afganistanului. Astfel, în următorii 15 ani, principalele lupte care se duceau în țară erau luptele de guerilă între guvern și talibani, dar și lupta cu corupția internă. Înflorea și traficul de droguri – la un moment dat, Afganistanul a ajuns să dețină o cotă parte de 90% din opiul folosit pentru heroina consumată în Europa.
„Nu putem fi în război permanent”. Acordul de la Doha
La începutul operațiunilor militare în Afganistan, circa 88% din americani susțineau intervenția trupelor. Către anul 2011, deja 62% din americani se opuneau războiului din regiune.
Până în 2021, costul celor 2 războaie din Irak și Afganistan pentru SUA este de 2 trilioane de dolari. În total, 1.144 militari aliați și peste 6000 militari SUA și-au pierdut viața în Afganistan.
În război au murit peste 47.000 civili, 51.000 talibani, 66.000 militari și polițiști afgani. În cei 20 de ani de război, au fost executați 72 jurnaliști și 444 lucrători ai unor misiuni umanitare.
Costul uman și financiar al conflictului au făcut Statele Unite să caute o strategie de ieșire din acest conflict. În 2020, la Doha este semnat un tratat între Statele Unite și gruparea talibană, care prevedea un angajament din partea talibanilor de a nu permite reîntoarcerea operațiunilor grupării teroriste Al-Qaeda pe teritoriile controlate de aceștia. Totodată, Statele Unite se angajau să reducă trupele de pe teritoriul afgan de la 13 mii la 8.600 până în iulie 2020, iar în termen de alte 14 luni – o retragere completă.
Un aspect important era și schimbul de prizonieri între talibani și guvernul Afghanistanului. Înțelegerea obliga guvernul afgan să elibereze 5000 de talibani în schimbul a 1000 de soldați ai guvernului. Deși condiția era ca soldații talibani să nu fie reintegrați în armată, această condiție nu a fost respectată. Peste un an, armata talibană deja a început să ocupe tot mai multe teritorii din Afganistan.
Mai-august 2021
Începând cu luna mai, pe fundalul retragerii a tot mai multe trupe europene și americane din regiune, talibanii capturează deja 15 districte. Spre sfârșitul lunii, deja mai mulți parteneri europeni ai NATO își retrăseseră trupele militare din Afganistan.
La sfârșitul lui iunie, talibanii deja dețineau controlul asupra 108 districte, dar și asupra câtorva segmente de la frontiera cu Tadjikistanul. În iulie, pentru a preveni răspândirea conflictului, guvernul tadjik a trimis 20.000 de mii de militari la frontiera cu Afganistan, formațiunile fiind completate și cu 7000 de soldați ruși.
Către 12 august, talibanii controlau 11 capitale de provincii din 34, ocupând și cel de al doilea oraș ca mărime din Afganistan, Kandahar. Încet, trupele talibane s-au apropiat de Kabul din toate părțile, în multe cazuri fără lupte. La începutul zilei de 15 august aceștia anunțau că au înconjurat capitala, dar că „nu au planuri de a ocupa forțat”, ci doresc să negocieze o preluare pașnică de putere.
Peste noapte, președintele Ghani al Afganistanului a fugit din țară în Tadjikistan, iar pe 16 august, un purtător de cuvânt al talibanilor declara pentru Al Jazeera că „războiul în Afganistan a luat sfârșit”.
Consecințe
Pe fundalul avansării talibanilor spre Kabul, Joe Biden, președintele Statelor Unite, declara că „țara lor nu s-a dus în Afganistan să construiască o țară”, apărând astfel hotărârea de retragere a trupelor americane.
China, în schimb, a criticat ordinea și graficul de retragere a trupelor americane și NATO din Afganistan, dar a declarat că „va colabora cu orice conducere a Afganistanului”.
În general, marea majoritate a țărilor occidentale au început ample operațiuni de evacuare a misiunilor diplomatice din Kabul. În paralel, sunt evacuați și unii civili afgani care au colaborat cu forțele occidentale în ultimii 20 de ani, cum ar fi traducătorii. Însă scenele de pe aeroportul din Kabul demonstrează că nu toți au acces, deocamdată, la un bilet de ieșire din Afganistan.
Federația Rusă a menționat că va colabora cu guvernul tadjik pentru a menține securitatea la frontieră, Ministerul Justiției din Rusia considerând organizația talibană drept „teroristă”. În luna iulie, când talibanii a purtat discuții cu reprezentanții Federației Ruse, un diplomat rus i-a numit ulterior pe talibani drept „o forță rațională”.
Însă reacțiile ulterioare ale Rusiei au fost calibrate prin a menționa că „realitatea din teren este că talibanii au o influență în Afganistan” și că nu neapărat laudă sau recunosc talibanii drept legitimi.
Alți talibani?
Revenirea talibanilor la putere a lansat discuții și despre revenirea lor la practicile din anii 90, care au terorizat și îngrozit populația locală. Va fi o guvernare bazată pe interpretarea strictă a legii șaria? Dacă da, asta ar implica inclusiv restricționarea drepturilor femeilor care, după 2001, au avansat pe mai multe domenii.
În cadrul ofensivei, talibanii încearcă să nu repete greșelile de data trecută și să aibă atitudini mai permisive. O demonstrează „misiunile speciale diplomatice” din mai multe țări, precum cea menționată mai sus, în cadrul căreia s-au purtat discuții cu Federația Rusă. Scopul este de a căpăta legitimitate în eventualitatea preluării controlului în Afganistan, lucru care s-a întâmplat pe 15 august 2021.
Însă, deși în unele interviuri cu BBC purtători de cuvânt ai talibanilor spun că drepturile femeilor vor fi respectate, de fapt, modul cum au administrat provinciile, dar și cele mai recente acțiuni din teritoriile noi capturate arată că acele „tradiții” nu au dispărut. Femeile au fost bătute, violate și tratate într-un mod deosebit de crud.
