Potrivit declarației de avere.Natalia Gavrilița și soțul său, Vladimir Gavrilița, dețin în proprietate un apartament de 52 de metri pătrați cumpărat în 1997 cu circa 275 de mii de lei, un automobil Lexus fabricat în 2009, procurat în 2014 cu 17 mii de euro și un automobil Subaru, la fel din 2009, procurat în 2018 cu 3,5 mii de euro, precum și aproximativ 370 de mii de lei, păstrați pe trei conturi bancare.

ZdG a constatat că familia Gavrilița nu locuiește însă în apartamentul indicat în declarațiile de avere, ci într-o casă de milioane, cu două niveluri, situată în sectorul Centru al Capitalei. Bunul imobil aparține părinților noii prim-ministre, Valeriu și Nina Catrinescu și este protejat de ofițeri ai Serviciului de Protecție și Pază de Stat (SPPS).

Casa a fost construită de părinții actualei prim-ministre în perioada 2001-2005, procesul-verbal de recepție fiind semnat în luna septembrie 2005. Soții Catrinescu au procurat terenul în anul 2001. În anii 90, Valeriu Catrinescu, tatăl prim-ministrei, a fost vicepreşedinte al Concernului Republican pentru Gospodărirea Apelor „Apele Moldovei” și director al Institutului de Proiectare a Sistemelor de Gospodărire a Apelor „Acvaproiect” al Concernului Republican pentru Gospodărirea Apelor „Apele Moldovei”.

Valeriu Catrinescu este acum, conform informațiilor publice, administrator al Institutului de Proiectare a Sistemelor de Gospodărire a Apelor „Acvaproiect”, care a devenit, între timp, o entitate privată, firma fiind fondată de SRL „Customagic”, care se prezintă ca fiind unul dintre lideri în vânzari a produselor alimentare pe piața din R. Moldova. Datele publice arată că și mama actualei prim-ministre figurează în calitate de fondatoare sau cofondatoare la câteva companii, unele dintre care nu mai sunt însă active.

Casa în care locuiește familia actualei prim-ministre nu se regăsește în declarațiile de avere și interese personale depuse de Natalia Gavrilița și soțul său în ultimii ani. Natalia Gavrilița a depus ultima dată o declarație de avere și interese în campania electorală pentru alegerile din iulie curent. În acel document, Gavrilița nu a indicat bunul imobil în care locuiește, la fel cum nu l-a declarat nici în cea mai recentă declarație de avere și interese depusă la Autoritatea Națională de Integritate, în decembrie 2019, la scurt timp după demisia Guvernului Sandu și plecarea ei din funcția de ministră a Finanțelor.

Nici Vladimir Gavrilița, soțul prim-ministrei, nu a indicat bunul imobil în care locuiește în cea mai recentă declarație de avere și interese depusă, care datează din luna februarie 2021. Vladimir Gavrilița a depus declarația de avere la demisia din funcția de consilier în Cabinetul președintelui fracțiunii Partidului Acțiune și Solidaritate din Parlament.

Iată explicațiile prim-ministeri, oferite de către purtătoare de cuvânt:

„Natalia Gavrilița locuiește cu părinții din iunie 2019, atunci când a revenit în țară din Londra. A declarat toate proprietățile deținute în proprietate, conform legii și instrucțiunilor pentru completarea declarației de avere și interese personale. Regimul de declarare pentru situația specifică, când persoana nu este nici beneficiar efectiv, nici nu deține bunul în temeiul unui act juridic, nu este reglementat expres. Prim-ministru va depune declarația în termenul stabilit de legislația în vigoare”.

Legea 133 din 17 iunie 2016 privind declararea averii și a intereselor personale stabilește faptul că funcționarul trebuie să declare „bunurile mobile şi imobile, inclusiv cele nefinalizate, deținute în proprietate cu drept de uzufruct, de uz, de abitație, de superficie, inclusiv în calitate de beneficiar efectiv, de membrii familiei lui și de concubinul/concubina lui ori aflate în posesia acestora în baza unor contracte de mandat, de comision, de administrare fiduciară, a unor contracte translative de posesie şi de folosință, dar și bunurile transmise de către subiectul declarării cu titlu oneros sau gratuit, personal sau de către membrii familiei lui, concubinul/concubina lui către orice persoană fizică sau juridică în perioada declarării, dacă valoarea fiecărui bun depășește suma de 10 salarii medii pe economie”.

ZdG a solicitat-o pe Lilia Ioniță, coordonatoare de proiect la Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției (CAPC), să facă o interpretare a legislației privind declararea averii și intereselor personale. Ioniță a menționat că „uzul și abitația NU NEAPĂRAT trebuie să fie confirmate prin contracte. În principiu, funcționarul trebuie să declare bunul imobil în care locuiește, că altfel se primește că el locuiește în aer. El trebuie să indice locul unde locuiește”, a punctat Ioniță.

Un coleg din PAS, deputatul Virgiliu Pîslariuc a comentat pe Facebook această situație: „Casa părintească nu se declară”. Ulterior parlamentarul a venit cu precizări „casa părinteasca și nu casa scrisă pe părinți, simțiți diferența?”.

Abonează-te la ştirile UNIMEDIA pe Google News