În prima ședință de guvern, cabinetul Gavrilița a votat demiterea a 22 de secretari de stat și a 5 șefi de agenții. Decizia este una obișnuită de fapt – atunci când la conducerea țării se schimbă guvernările, se schimbă și șefii.
În aceste cazuri, este vorba atât de oameni numiți în perioada de după 2019, cât și de cei numiți anterior guvernului Maiei Sandu. În plus, toată această remaniere de cadre din fruntea instituțiilor abia începe, dacă ar fi să ne conducem după discursurile noilor oficiali.
Structuri și reguli
Înainte de a intra în detalii cu privire la politica de cadre, trebuie de reamintit despre organigrama ministerelor. În primul rând, în fruntea ministerului se află un ministru, care vine odată cu noul executiv. Ca adjuncți ai ministrului sunt secretarii de stat și secretarii generali de stat. Numărul secretarilor de stat pentru fiecare minister va fi stabilit de Guvern, în funcție de domeniile de activitate ale ministerului în cauză.
De-a lungul timpului, funcția de secretar de stat a însemnat cea mai înaltă poziție a unui funcționar public într-un minister. Efectiv, acesta rămânea în funcție indiferent de cine era la guvernare. Din 2017, când a avut loc reforma guvernului pe timpul lui Vlad Plahotniuc, funcția de viceministru (care venea la minister pe criterii politice, la pachet cu ministrul) este transformată în funcția de secretar de stat. Astfel, dacă viceminiștrii puteau fi înlocuiți la discreția miniștrilor, secretarii de stat erau permanent în funcție.
Legea s-a schimbat în 2019, atunci când PAS a dorit să scape de mai mulți secretari de stat numiți în perioada guvernării PDM. Această practica a fost continuată și de Guvernul Chicu.
De această dată, în ecuația intră și faptul că avem mai multe ministere. Astfel, unele demiteri ar putea fi doar proceduri birocratice, secretarii de stat fiind demiși din funcțiile pe care le dețineau la un minister din structura veche pentru a fi încadrați în funcția de secretari de stat în structura nouă.
22 de secretari demiși
Revenind la cei 22 de secretari de stat demiși la prima ședință a Guvernului Gavriliță:
La Ministerul Finanțelor a fost eliberată din funcție Gabriela Cuneva. În funcție au rămas Iurie Pașinschi, Tatiana Ivanicichina și Dorel Noroc.
La Ministerul Economiei au fost eliberați din funcție secretarii de stat Mihail Lupașcu, Iuliana Drăgălin și Mariana Botezatu. Deocamdată, a rămas doar Lilia Palii, care a petrecut ultimii zece ani în această funcție.
La Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene au fost eliberați din funcție secretarii de stat Daniela Cujbă, Dumitru Solocan și Gheorghe Leucă. În loc a fost numit deocamdată doar Veaceslav Dobîndă, care anterior a ocupat funcția de șef al direcției cooperare bilaterală în cadrul ministerului. În funcție a rămas și Eugeniu Revenco, și el cu o carieră lungă în minister.
Noul ministru a Justiției Sergiu Litvinenco a venit cu remanieri și el. Din funcția de secretari de stat au plecat Alexandru Pleșca și Tatiana Tverdun, iar în loc a fost numită Veronica Mihailov-Moraru, fostă membră a Comisiei de Licențiere a Avocaților și președintă Amnesty International Moldova.
La Ministerul de Interne au fost eliberați din funcție secretarii de stat Mariana Grama, Cornel Lebedinschi, Gheorghe Balan și Sergiu Golovaci. În locul acestora, deocamdată, a ajuns doar Sergiu Diaconu. Anterior, pe timpul guvernării PDM, Diaconu a ocupat mai multe funcții în cadrul ministerului, fiind cunoscut pentru proiectul legat de instalare în toată țara a camerelor de supraveghere a traficului.
De a Ministerul Apărării au fost demiși Aurel Fondos și Vladimir Iliev, fiind înlocuiți de Valeriu Mija și Sergiu Plop.
La Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, care a pierdut în timpul actualei guvernări componenta de dezvoltare regională și mediu, au fost demiși Mihail Machidon, Tatiana Nistorică și Ghenadie Iurco. Deocamdată, au fost numiți în funcție Sergiu Gherciu pentru politici în domeniul agriculturii și Rodica Iordanov, responsabilă de politici de mediu. Cel mai probabil, Iordanov va fi secretară de stat în cadrul Ministerului Mediului nou format.
Ministerul Educației, Culturii și Cercetării, care urmează să se separe în Ministerul Educației și Cercetării și cel al Culturii – au fost demiși secretarii de stat Ivan Gheorghiu și Natalia Grîu. Nu e clar deocamdată dacă aceștia vor fi încadrați sau nu în ministerele ce urmează a fi formate.
Aceiași situație apare și la Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, unde au fost eliberați din funcție Tatiana Zatîc și Denis Cernelea. În loc ar urma să apară un minister pentru Sănătate și unul pentru Muncă și Protecție Socială. Deocamdată, ministerul Sănătății a numit doi secretari noi de stat – Zinaida Bezverhni și Svetlana Nicolaescu.
Curățenie și la agenții
La prima ședință au fost demiși 5 șefi de agenții și instituții subordonate ministerelor. Valentina Buliga, fostă deputată PDM, a fost demisă din funcția de directoare a Companiei Naționale de Asigurări în Medicină.
Viorel Iustin a fost dat jos din funcția de director al Agenției pentru Proprietatea Intelectuală.
Ghenadie Țepordei, unul dintre avocații lui Igor Dodon, a fost eliberat din funcția de director al Agenției Proprietății Publice.
Elena Beleacov, care a candidat la funcția de deputată pe listele Blocului Electoral al Socialiștilor și Comuniștilor, a fost eliberată de la șefia Agenției Relații Interetnice.
Fostul deputat al PDM Anatolie Ghilaș, nașul lui Vladimir Filat în prima căsătorie, a fost eliberat din funcția de director al Agenției Relații Funciare și Cadastru.
Iar la Poliția de Frontieră a fost demis Petru Corduneanu, fost deputat PSRM și consilier al lui Igor Dodon. În loc aici a fost numit Rosian Vasiloi, deputat PAS.
Cine mai este în funcție?
În funcție însă continuă să fie foarte mulți șefi, dar asta nu înseamnă neapărat că nu vor fi înlocuiți. În urma reformei din 2017, când s-a micșorat numărul de ministere de la 14 la 9, legislatorii au umblat și la numărul de agenții. Astfel, în prezent avem 7 agenții aflate în subordinea directă a Guvernului.
Dintre acestea, merită menționată Agenția pentru Inspectare și Restaurare a Monumentelor, demiterea directorului Ion Ștefăniță fiind de mai mult timp solicitată de societatea civilă.
În subordinea ministerelor mai sunt și alte 43 de instituții. Aici, în funcție de legislație și regulament, situația se schimbă. La unele, directorii pot fi eliberați din funcție la discreția miniștrilor sau prim-ministrului. La altele, pentru că e vorba de numiri pe bază de concurs, demiterea nu e chiar așa de ușoară.
Parlamentul tot poate demite
Și în instituțiile subordonate Parlamentului ar putea urma demiteri. Printre acestea se numără Serviciul de Informații și Securitate, Banca Națională a Moldovei, Consiliul Concurenței, Comisia Națională a Pieței Financiare, Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică, Autoritatea Națională de Integritate, Comisia Electorală Centrală, Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, Consiliului Coordonator al Audiovizualului, Consiliul de observatori al instituției publice naționale a audiovizualului companiei Teleradio – Moldova, Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității.
Dacă în unele cazuri Parlamentul poate numi sau destitui conducătorii, cum ar fi la SIS și BNM, în cazul celorlalte, Parlamentul numește componența Consiliilor pe o durată de mai mulți ani, timp în care aceștia nu pot fi demiși. Este cazul componenței CEC, ANRE, CA sau Teleradio Moldova. Deocamdată, nu există semnale că noua guvernare va demite conducerea SIS sau cea a Băncii Naționale a Moldovei.
Însă, printre primele demisii operate de Parlament va fi, cel mai probabil, înlocuirea directorului Centrului Național Anticorupție, Ruslan Flocea, care a fost consilier al lui Igor Dodon. Nu este clar încă însă cine va fi în locul acestuia.
Marele premiu – Procuratura Generală?
După fuga lui Veaceslav Platon din țară, se cere tot mai intens demisia Procurorului General, Alexandru Stoianoglo. Procurorul, numit în anul 2019 pentru un mandat de 7 ani, practic nu poate fi demis.
Acesta poate fi eliberat din funcție de către șeful statului doar la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor, în baza unor temeiuri legale foarte limitate. Pentru a-l putea demite pe Stoianoglo, PAS ar putea merge pe motivul lipsei unor rezultate tangibile din partea acestuia. Astfel, potrivit declarațiilor anterioare ale lui Sergiu Litvinenco, actual Ministru de Justiție, s-ar putea încerca instituirea unei comisii de evaluare a Procurorului, iar concluziile acestei comisii ar putea fi folosite ca temei de demitere.
Astăzi, 10 august, Sergiu Litvinenco a înregistrat deja un proiect de lege prin care să introducă acest mecanism de evaluare a activității Procurorului General.
