Tatiana Zatîc și Denis Cernelea demiși din funcția de secretari de stat din cadrul MSMPS. Cine au fost numiți

Cabinetul de miniștri condus de Natalia Gavrilița a acceptat cererile de demisie a doi secretari de stat din cadrul Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale (MSMPS) la ședința de luni, 9 august curent. Este vorba despre Tatiana Zatîc și Denis Cernelea care nu vor mai activa acolo începând cu ziua de azi. În schimb, la propunerea ministrei Sănătății, Ala Nemerenco, au fost numite în aceeași funcție două secretare de stat, scrie Realitatea.md.

Cu vot unanim, au fost acceptate candidaturile la funcția de secretar de stat în cadrul Ministerului Sănătății, la propunerea ministrei Ala Nemerenco – Zinaida Bezverhnîi și Svetlana Nicolăescu.

„Zinaida Bezverhnîi este de specialitate farmacist, doctor în știință farmaceutică, master în sănătate publică, este absolventa USMF în cadrul căreia a activat pe parcursul anilor 2009-2015 în calitate de asistent universitar, după care confirențiar universitar după susținerea tezei la catedra de farmacie socială a Universității. A activat ca și consultant științific la directorul european pentru calitatea medicamentelor de la Consiliul Europei. Din 2015, este coordonator de programate la Organizația Mondială a Sănătății, Biroul din RM, cu excepția perioadei când Guvernului Sandu, a deținut funcția de director a Agenției Medicamentului și Dispozitivelor Medicale”, a descris-o ministra.

Va fi responsabilă la Minister de politica medicamentului, de resursele umane în sănătate și de sistemele naționale.

Totodată, despre Svetlana Nicolaescu ministra a spus că este medic de specialitate. „Are master în sănătate, absolventă a USMF. În prezent, se află în program de doctorat pentru susținerea tezei de doctor în medicină. A absolvit programul de 2 ani de master în sănătate publică a Universității de Stat din Kansas, SUA, și programul de control a tutunului la Universitatea Johns Hopkins – Școala de sănătate publică Bloomberg din SUA și de asemenea un curs intern la Asociația Pan Americană a Sănătății din Whashington. A activat mai mulți ani în calitate de cadru didactic la USMF, apoi din 2011 în cadrul Ministerul Sănătății. A fost șef a două direcții importante – planificare și regionalizare a serviciilor, și sănătate publică”.

Ambele vor activa în funcția de secretare de stat începând cu 10 august 2021.

#secretari de stat #numiri #demisii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Preţul aurului a continuat să se situeze aproape de maximele record la câteva zile după ce tensiunile din Orientul Mijlociu au explodat, sporind interesul investitorilor pentru activele sigure, scrie CNBC.

Preţul aurului a înregistrat recent o nouă creştere record ajungând până la la 2.383 de dolari pe uncie (28 de grame), iar analişti sunt de părere că mai este loc de creştere, în cele mai optimiste scenarii ajungând la 3.000 de dolari.

„Raliul recent al aurului a fost impulsionat de tensiunea geopolitică şi coincide cu niveluri record ale indicilor de acţiuni”, subliniază gigantul american Citibank într-un raport.
Cererea pentru activul de refugiu a crescut pe fondul escaladării tensiunilor din Orientul Mijlociu, după ce Iranul a lansat peste 300 de drone şi rachete direct asupra Israelului – majoritatea fiind interceptate, datorită sistemului de apărare antiaeriană Iron Dome.
Observatorii pieţei monitorizează îndeaproape o potenţială ripostă din partea statului evreu, care a promis să „ceară un preţ” din partea Iranului.

O ripostă semnificativă ar putea duce la un conflict mai amplu, ceea ce ar declanşa, în consecinţă, noi investiţii în aur, precum şi o revenire a preţului petrolului şi o întărire a dolarului american, a declarat Bartosz Sawicki, analist de piaţă la firma de servicii financiare Conotoxia fintech.

Aurul, care îşi păstrează valoarea de investiţie ce oferă acoperire împotriva inflaţiei, tinde să aibă performanţe bune în perioadele de incertitudine economică, când investitorii se îndepărtează de activele mai riscante, cum ar fi acţiunile.

Preţul lingourilor a atins vinerea trecută un maxim istoric de 2.448,80 dolari pe uncie în cursul zilei.

Preţul aurlui a fost în plină ascensiune de la începutul anului, urcând cu peste 15% de la începutul anului până în prezent, pe fondul unui cocktail de factori, printre care se numără o explozie a băncilor centrale la nivel mondial, tensiunile geopolitice şi aşteptările privind reducerea ratelor de către Rezerva Federală a SUA.

Preţul aurului are, de obicei, o relaţie inversă cu ratele dobânzilor. Pe măsură ce ratele dobânzilor scad, aurul devine mai atractiv în comparaţie cu activele cu venit fix, cum ar fi obligaţiunile, care ar aduce randamente mai slabe.

Inflaţia peste aşteptări din martie a împins înapoi aşteptările pieţei privind o reducere a ratelor până în septembrie, iar acum se aşteaptă la două reduceri de rate în loc de trei.

Săptămâna trecută, Goldman Sachs a vorbit despre piaţa aurului ca fiind înr-un „bull market de nezdruncinat” şi şi-a revizuit în creştere ţinta de preţ pentru metalul galben de la 2.300 de dolari pe uncie la 2.700 de dolari până la sfârşitul anului.