Principală  —  Investigatii  —  Ancheta   —   Noii șefi ai Parlamentului: Casa…

Noii șefi ai Parlamentului: Casa modestă a lui Grosu și firma lui Bătrîncea din fostul apartament al mamei

Săptămâna trecută, Parlamentul de legislatura a XI-a şi-a ales conducerea. Cu voturile deputaților fracțiunilor Partidul Acțiune și Solidaritate și Partidul „Șor”, Igor Grosu a fost ales președinte al Legislativului. În calitate de vicepreşedinţi au fost aleşi, deja și cu voturile PSRM, Mihail Popșoi și Vlad Bătrîncea. Ambii au deținut funcția de vicespeaker și în legislatura precedentă. 

ZdG a analizat activitatea noilor șefi ai Parlamentului și vă prezintă cele mai importante repere ale activității lor prin prisma averii, carierei și integrității. 

Liderul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Igor Grosu, este noul președinte al Parlamentului R. Moldova. El a fost ales prin vot secret, cu 64 de voturi, în cadrul ședinței de joi, 29 iulie, a noului Legislativ, rezultat din alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie. Tot pe 29 iulie a fost redus numărul vicepreședinților Parlamentului de la patru la doi și aleși noii vicespeakeri – Mihail Popșoi, de la PAS, și Vlad Bătrîncea, de la Blocul Comuniștilor și Socialiștilor (BCS). Cei din Partidul „Șor” s-au declarat în „opoziție constructivă”, dar nu au desemnat candidat pentru funcția de vicepreședinte al Parlamentului.

De la Ministerul Educației, la fondator al PAS

Igor Grosu, noul președinte al Parlamentului, este istoric și pedagog de profesie. Înainte de a se implica în politică, Grosu a activat în calitate de expert al mai multor proiecte și a ocupat funcții de conducere în cadrul unor organizațiilor neguvernamentale ca Amnesty International Moldova, Asociația Pro-Democrație și Centrul de analiză și evaluare a reformelor. În august 2012, Igor Grosu a fost numit în funcția de viceministru al Educației, exercitându-și mandatul în perioada în care Maia Sandu se afla la șefia Ministerului. În august 2015, premierul Valeriu Streleț l-a eliberat din funcție, „în baza cererii de demisie”, iar câteva zile mai târziu l-a numit consilier principal de stat al prim-ministrului în domeniul științei, educației, ocrotirii sănătății şi protecției sociale. La câteva luni de la numire, a fost eliberat din această funcția de premierul interimar Gheorghe Brega. 

Igor Grosu

După plecarea de la Guvern, Grosu s-a alăturat fostei sale șefe de la Educație, devenind unul dintre fondatorii PAS și secretar general al formațiunii. După ce, în noiembrie 2020, Maia Sandu ajunge la șefia statului, Grosu a devenit președinte interimar al formațiunii. La alegerile prezidențiale din 2020, Grosu s-a remarcat atunci când a blocat, cu mașina personală, drumul de acces spre o secție de votare din regiunea transnistreană, motivându-și gestul prin faptul că alegătorii din stânga Nistrului votează „inconştient” şi ar fi plătiţi cu câteva sute de lei pentru a vota.

În încercarea de a dizolva Legislativul și a organiza alegeri parlamentare anticipate, în martie 2021, Igor Grosu a fost desemnat de președinta Maia Sandu drept candidat la funcția de prim-ministru, aceasta fiind a doua încercare de a învesti un Guvern, după ce Ion Chicu și-a prezentat demisia, în decembrie 2020. Deputații socialiști și cei ai platformei „Pentru Moldova”, din care au făcut parte mai mulți deputați transfugi și cei ai Partidului Șor, au boicotat ședința din 25 martie 2021, în cadrul căreia premierul desemnat Igor Grosu și echipa sa au mers să ceară vot de încredere. Subiectul a fost declarat „epuizat” de fosta președintă a Legislativului, Zinaida Greceanîi, astfel că au fost declanșate anticipatele din 11 iulie. S-a întâmplat nu înainte ca socialiștii să ceară magistraților Curții Constituționale suspendarea decretului președintei privind desemnarea lui Igor Grosu în funcția de premier. Înalta Curte a declarat însă decretul drept constituțional.

Casa modestă a șefului Parlamentului 

În declarația de avere și interese personale pentru anul 2020, Grosu indică, de la Parlament, un venit total de aproximativ 457 de mii de lei din salariu și compensații lunare pentru cheltuieli de tratament, pentru îndeplinirea atribuțiilor de serviciu și pentru transport. 1200 de euro au fost trecuți în declarație drept venit obținut din darea în locațiune a unui apartament. Soția noului șef al Legislativului a obținut anul trecut circa 93 de mii de lei drept salariu de la Liceul Teoretic „Petru Rareș” din Chișinău și alte 21 de mii de lei drept remunerare de la Centrul psiho-socio-pedagogic din Chișinău. 

Casa în care locuiește noul președinte al Parlamentului, Igor Grosu

Familia Grosu locuiește într-o casă amplasată în Durlești, mun. Chișinău, având valoarea cadastrală indicată de doar circa 232 de mii de lei. ZdG a localizat casa din Durlești în care locuiește familia Grosu. Imobilul, cu un nivel, este acoperit cu foi de ardezie și se întinde pe un teren de 4,5 ari.

Pe teritoriu este amplasată și o construcție accesorie care figurează în documentele cadastrale ca fiind „construcție comercială, prestarea serviciilor”. Este, de fapt, un bun imobil de 30 de metri pătrați, care este folosit de familia Grosu ca debara, conform informațiilor oferite de soția candidatului, pe atunci, la funcția de deputat.

Construcția accesorie casei noului președinte al Parlamentului, Igor Grosu

Igor Grosu mai declară că familia sa deține o casă de locuit, primită drept moștenire de soția sa, amplasată într-o zonă rurală, un apartament de 41 de metri pătrați, pe care îl dă în locațiune, 2 hectare de terenuri agricole și un automobil Volkswagen Touran, fabricat în 2009, a cărui valoare indicată este de 7800 de euro. Anul trecut, familia Grosu a contractat un credit în valoare de 11,5 mii de lei de la compania „Max Credit”. 

Viziuni politice diferite în familia Popșoi

Mihail Popșoi, vicepreședinte al PAS și vicepreședinte al Parlamentului, își va continua activitatea în această funcție. Popșoi și-a început cariera profesională în 2009, în calitate de manager de proiect la Centrul NATO în R. Moldova. O perioadă de timp a fost analist politic la Ambasada SUA în R. Moldova și analist al riscurilor politice și de securitate la Fundația Jamestown, un grup de cercetare și analiză, privind politica de apărare din Washington. A activat și în cadrul Fundației Kondrat Adenauer, dar și la Asociația pentru Politică Externă din Moldova. 

Mihail Popșoi

Popșoi se implică în politică în 2017, fiind ales vicepreședinte al PAS. La 27 august 2018, acesta, împreună cu alți câțiva colegi, printre care și Igor Grosu, a fost ridicat forțat din fața monumentului lui Ștefan cel Mare, unde protesta, fiind bruscat de către forțele de ordine. În cadrul alegerilor parlamentare din februarie 2019, câștigă Circumscripția uninominală nr. 32 – Chișinău, candidând din partea Blocului electoral ACUM, din care au făcut parte PAS și Platforma DA. 

Ion Popșoi, tatăl vicepreședintelui PAS, a fost membru al PCRM. La alegerile locale din 2015, alături de comuniști, a obținut mandatul de consilier al orașului Vadul lui Vodă. A părăsit rândurile PCRM înainte ca Mihail Popșoi să ajungă în echipa Maiei Sandu, și a activat în calitate de consilier independent. După ce și-a încheiat mandatul de consilier, Ion Popșoi a renunțat la politică. 

Într-un comentariu oferit ZdG, Mihail Popșoi a confirmat că tatăl său a făcut parte din PCRM și spune că într-un stat democratic este un lucru firesc, ca într-o familie, să existe viziuni politice diferite.

Tatăl meu a fost membru al PCRM, dar a părăsit partidul și a devenit consilier independent înainte ca eu să devin vicepreședinte al PAS, în 2017. Nu știu dacă într-un stat democratic este nevoie de explicat asemenea situații. Eu am avut marele noroc să învăț în SUA și în familia în care locuiam erau oameni cu viziuni atât republicane, cât și democrate. Într-un stat democratic, este un lucru firesc să existe viziuni politice diferite. Asta nicidecum nu reduce din relațiile firești, foarte apropiate din sânul unei familii. Tatăl meu este veteran al războiului de pe Nistru, a fost anchetator penal în cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Mi se pare un pic incorect să fie evidențiat doar faptul că a fost membru al PCRM”, a comentat Mihail Popșoi. 

Aflat în ianuarie 2020 la sesiunea de iarnă a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE),  Mihail Popșoi, alături de socialiștii Vlad Bătrîncea și Gaik Vartanean, nu a votat pentru Rezoluția privind independența justiției din R. Moldova și Polonia, care  spune tranșant că de-a lungul timpului, guvernele R. Moldova au subminat în mod grav independența sistemului judiciar. Atunci, deputatul a precizat că nu a reușit să voteze din motive tehnice, fiind prins într-un apel telefonic.  

Averea modestă a vicespeakerului Popșoi 

Conform declarației de avere și interese pentru anul 2020, Popșoi declară un venit total de aproape 450 de mii de lei de la Parlament, iar soția lui, care activează în cadrul Oficiului Ambasadei Regatului Țărilor de Jos în R. Moldova, a avut un salariu de circa 370 de mii de lei. În 2020, Popșoi a beneficiat și de o bursă în valoare de 98 de mii de lei de la Universitatea din Milano, unde își face studiile de doctorat.

Familia Popșoi declară că deține un teren intravilan de 12 ari, moștenit în 2006, a cărui valoare cadastrală declarată este de aproape 136 de mii de lei, precum și o casă de locuit cu teren aferent, demolată între timp. Din 2012, Popșoi deține un apartament de 29,5 de metri pătrați, în valoare de circa 405 mii de lei, iar din 2016 un apartament de 65 de metri, cu o valoare cadastrală declarată de 194 de mii de lei. Totodată, familia Popșoi are două automobile – o Toyota Auris fabricată în 2016 și achiziționată în 2019 cu 11 mii de euro și o Toyota Corolla din 2004, procurată în 2015 cu 90 de mii de lei. În conturi bancare, familia Popșoi păstrează 30 de mii de euro, 119 dolari și 181 de mii de lei și indică faptul că anul trecut a contractat un credit în sumă de 30 de mii de lei. 

Generosul sponsor PSRM

Vlad Batrîncea a fost propus la funcția de vicepreședinte al Parlamentului de Blocul Comuniștilor și Socialiștilor (BCS). El își va continua activitatea în această funcție din legislatura anterioară. Batrîncea s-a lansat în activitatea politică și partinică în cadrul PCRM, pe listele căruia a participat și la alegerile parlamentare anticipate din 2010, dar nu a acces în Legislativ. În 2011, îl urmează pe Igor Dodon și aderă la PSRM. Alături de socialiști, Batrîncea a avut o ascensiune partinică rapidă. În doi ani, a ajuns secretar executiv al formațiunii, ulterior, în 2014, accede în Parlament și își menține fotoliul până în prezent. 

Vlad Batrîncea

Batrîncea a indicat mereu venituri modeste, chiar dacă este unul dintre cei mai generoși sponsori ai PSRM în timpul tuturor campaniilor electorale. Pentru 2013 și 2014, acesta indica un venit de circa 85 de mii de lei, dar a donat PSRM-ului, la alegerile din 2014, circa 90 de mii de lei, adică tot ce câștigase în doi ani. Un an mai târziu, pentru alegerile locale, Batrîncea a vărsat în bugetul partidului circa 82 de mii de lei, în condițiile în care a raportat un salariu de 157 de mii de lei. În 2017, a avut venituri de circa 205 mii de lei și l-a susținut financiar pe șeful său de partid, Igor Dodon, în campania electorală prezidențială cu 74 de mii de lei.

 În declarația de avere și interese pentru 2021, socialistul declară doar un venit oficial de 266 de mii de lei de la Parlament și un apartament procurat în 2019, a cărui valoare cadastrală indicată este de 890 de mii de lei. Batrîncea declară și o datorie de 500 de mii de lei, credit contractat în 2019, dar nu indică vreun bun mobil. 

Firma din fostul apartament al mamei 

Bătrîncea figurează în calitate de fondator și administrator al „DIVLAS – COM” SRL, specializată în vânzarea cu amănuntul a băuturilor alcoolice și a produselor de tutun. Societatea, fondată în 2004, și aflată în proces de lichidare începând cu luna august 2020, nu apare în vreo declarație de avere ale deputatului.

Socialistul a declarat anterior că nu deține nicio firmă, dar ZdG a constatat că „DIVLAS – COM” SRL are adresa juridică într-un apartament care a aparținut mamei sale, între anii 1999 – 2005. Ulterior, aceasta a vândut imobilul, dar firma și-a păstrat adresa juridică acolo. 

Blocul locativ în care firma lui Bătrîncea are adresa juridică

În „DIVLAS – COM” SRL, socialistul este asociat cu Dmitri Neliubin care, la rândul său, administrează firma Termo Inox Grup” SRL, licențiată în construcția de clădiri inginerești, instalații și rețele tehnico-edilitare, reconstrucții, consolidări și restaurări. Conform rapoartelor financiare, în 2017, „Termo Inox Grup” SRL a avut o cifră de afaceri de peste 4,5 milioane de lei și profit de peste un milion de lei. În 2019, firma a avut venituri de peste 2,7 milioane de lei și pierderi de peste 308 mii de lei. 

Decorat de Dodon pentru „formarea societății civile”

Deputatul s-a remarcat întotdeauna printr-un comportament agresiv, cu accente șovine și xenofobe, în special la adresa românilor. La una dintre ședințele Parlamentului din martie 2016, deputatul a rupt harta României, motivând că în școală se învață istoria României, și nu cea a Moldovei. În februarie 2015, Batrîncea a lansat o iniațiativă legislativă care ar interzice demnitarilor să dețină dublă cetățenie, mai precis cea românească, deși mai mulți colegi de-ai săi de fracțiune dețin cetățenia României. 

Vlad Batrîncea rupe harta României

Într-un raport al asociației „Genderoc-M”, se spune că opt deputați ai PSRM, printre care și Batrîncea, au inițiat un proiect de modificare a unei legi privind protecția copiilor în care autorii defineau homosexualitatea ca pe „o perversiune sexuală, care constituie o atracție sexuală față de indivizi de același sex, pederastie, inversiune sexuală”. În februarie 2018, președintele de atunci Igor Dodon l-a declarat pe Vlad Batrîncea cu „Ordinul Muncii” pentru „merite deosebite în сonsolidarea statalităţii R. Moldova, contribuție substanțială la formarea societății civile și activitate prodigioasă pe tărâm social”.

În iunie 2020, colegul său de partid, Ștefan Gațcan, acuza, într-o plângere depusă la PG, retrasă ulterior, că Vlad Bătrîncea și Corneliu Furculiță l-ar fi intimidat și amenințat „sub podul de la Telecentru”, după ce anunțase că părăsește formațiunea politică. În iulie 2020, Batrîncea a fost denunțat la PG de către deputatul Iurie Reniță, pentru „calomnie intenționată, defăimare și denunțare falsă cu bună știință”, după ce primul acuzase că Reniță ar fi fost implicat, pe când era ambasador al R. Moldova în România, în vânzarea de țigări în țara vecină. Iurie Reniță a precizat pentru ZdG că PG nu a întreprins nimic pe marginea denunțului său.