Majoritatea celor condamnaţi pentru infracţiuni de corupţie, în majoritatea cazurilor, primesc cele mai blânde pedepse prevăzute de lege. Doar un procent din cei condamnații pentru corupție s-au ales cu amenzi maxime prevăzute de Codul Penal, iar în cazul sentinţelor de condamnare cu închisoare se recurge la suspendarea executării pedepselor. Concluziile se regăsesc într-un studiu al Centrului Național Anticorupție (CNA pentru anii 2018-2020, făcut public vineri.

În document se precizează că, în perioada 2018-2020, instanţele de judecată au examinat 987 de dosare penale intentate pentru acţiuni de corupţie, dintre care 777, în proporție de 79 la sută, s-au finalizat cu sentințe de condamnare ale învinuiţilor.

În 90 de cazuri persoanele învinuite au fost achitate, iar în 120 de dosare instanţele au dispus încetarea urmăririi penale. Pedeapsa de închisoare cu aplicarea amenzii penale a fost aplicată în 22 la sută din dosarele penale intentate pentru corupţie, iar în 18 la sută din sentinţe a fost aplicată pedeapsa cu amenzi.

În 64 la sută din amenzile aplicate, valoarea a fost mai mică decât limita prevăzută de lege.

Aceeaşi tendinţă se atestă şi în cazul dosarelor contravenţionale. Din numărul total de 211 de dosare contravenționale examinate în instanţă pentru acţiuni de corupţie, majoritatea, în proporţie de 75 la sută au fost încetate. Din dosarele contravenţionale, soldate cu condamnări, mai mult de jumătate din amenzile aplicate au fost la pragul minim prevăzut de lege.

Valoarea maximă a amenzii contravenţionale a fost aplicată doar în 2 cazuri, pentru exces de putere şi depășirea atribuțiilor de serviciu.