Parlamentul a votat: Guvernul Gavrilița a fost învestit

Parlamentul a votat învestirea Guvernului Natalia Gavrilița. Noul cabinet de miniștri va avea 13 ministere, în loc de 9, așa cum a fost până acum. Patru din ministerele existente urmează a fi reformate. Astfel, în loc de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale vor fi create Ministerul Sănătății și Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Ministerul Educației, Culturii și Cercetării se va diviza în Ministerul Educației și Cercetării și în Ministerul Culturii. Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului va fi reformat prin divizarea în Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare și Ministerul Mediului. Ministerul Economiei și Infrastructurii se va transforma în Ministerul Economiei și Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale.

Pentru votarea noului Guvern au votat deputații 61 de deputați ai Partidului Acțiune și Solidaritate. „Săptămâna viitoare vom avea primele ședințe de Guvern și promitem să începem cu curățarea instituțiilor de stat. Știm ce avem de făcut, sarcina e clară. Nu va fi ușor, dar ne vom isprăvi”, a declarat Natalia Gavrilița.

Membrii Guvernului Gavrilița

„Structura actualului Guvern a fost croită după prioritățile de guvernare”, a explicat Natalia Gavrilița în discursul de la tribuna Parlamentului. Potrivit ei, actualul guvern are sarcini concrete. „Sarcina sa este să curețe instituțiile de corupți și scheme, să facă reforme profunde, să atragă și să implementeze proiecte internaționale și să contribuie la creșterea economică și bunăstarea cetățenilor”, a spus candidata desemnată la funcția de prim-ministră. 

Cât privește separarea ministerelor, Gavrilița a spus că acest fapt nu va genera majorarea numărului de angajați. „E greu de spus dacă reorganizările vor duce la reducerea sau creșterea cheltuielilor, cert este că noi dorim să creștem salariile funcționarilor publici”, a spus Gavrilița. 

Cabinetul de miniștri:

  • Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene: Nicu Popescu 
  • Vicepremier pe Reintegrare: Vladislav Kulminski
  • Vicepremier pe Digitalizare: Iurie Țurcan
  • Ministerul Afacerilor Interne: Ana Revenco 
  • Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare: Viorel Gherciu
  • Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale: Andrei Spînu
  • Ministerul Mediului: Iuliana Cantaragiu
  • Ministerul Apărării: Anatolie Nosatîi
  • Ministerul Economiei: Sergiu Gaibu
  • Ministerul Educației și Cercetării: Anatolie Topală
  • Ministerul Culturii: Sergiu Prodan
  • Ministerul Finanțelor: Dumitru Budianschi
  • Ministerul Justiției: Sergiu Litvinenco 
  • Ministerul Sănătății: Ala Nemerenco 
  • Ministerul Muncii și Protecției Sociale: Marcel Spatari

Obiectivele programului de activitate a noului Guvern

Programul de activitate a Guvernului poartă genericul „Moldova vremurilor bune”. Iată principalele zece obiective de dezvoltare:

  • Asigurarea unui pachet legislativ care să permită asanarea sistemului de justiție și urmărirea averilor acumulate ilicit, precum și susținerea acestui proces;
  • Simplificarea regulilor de activitate pentru IMM-uri, încurajarea intrării tinerilor și femeilor în afaceri, sprijinirea înființării, maturizării și internaționalizării afacerilor, susținerea IMM-urilor prin programe de finanțare și instruire antreprenorială;
  • Asigurarea unui volum anual de investiții publice de până la 4,5 miliarde lei pentru dezvoltarea infrastructurii de apă și canalizare, mobilitate, interconectare internațională și infrastructură comunitară; inclusiv, circa 2 miliarde lei pentru modernizarea și diversificarea economică a satelor;
  • Majorarea influxului de investiții străine până la 4% din PIB, inclusiv în întreprinderi de prelucrare a producției agricole și în infrastructura post-recoltare;
  • Susținerea familiilor inclusiv prin majorarea scutirii la impozitul pe venit al persoanelor fizice pentru fiecare copil la întreținere și a ajutorului pentru copiii din familii social vulnerabile și creșterea indemnizației pentru nașterea copilului;
  • Majorarea pensiei minime până la nivelul de 2000 de lei în trimestrul patru al anului 2021 și asigurarea unei creșteri durabile a acesteia, precum și compensarea integrală a medicamentelor pentru titularii celor mai mici pensii;
  • Instituirea „Fondului de Argint” pentru finanțarea serviciilor de îngrijire a vârstnicilor nevoiași și solitari, inclusiv asistență la domiciliu, prânzuri calde, alte servicii;
  • Elaborarea unei politici și a măsurilor coerente de accelerare a tranziției la economia circulară și economia verde;
  • Modernizarea a cel puțin 100 dintre cele mai populare servicii publice;
  • Reducerea cu 15% a infracțiunilor contra vieții și sănătății omului, a violurilor și hărțuirii sexuale și a violenței pe bază de gen, a accidentelor, înecurilor, incendiilor și intoxicațiilor.

Runda de întrebări: despre medicamente, agricultură și egalitatea de gen

1.) Deputatul Blocului Comuniștilor și Socialiștilor Vasile Bolea a întrebat despre participarea experților străini la evaluarea procurorilor și judecătorilor. „Aceasta doresc cetățenii. S-a vorbit mult despre reforma justiției, dar s-a încălcat dreptatea oamenilor. E strigător la cer”, a spus Natalia Gavrilița. Potrivit ei, sistemul a avut timp berechet de autocurățare, dar acest lucru nu s-a făcut. „E timpul să urmăm exemplul altor țări, care au curățat sistemul de elemente de corupție”, a răspuns Natalia Gavrilița.

Tot Vasile Bolea a întrebat de ce în componența Guvernului sunt doar patru femei și ce va zice Curtea Constituțională despre respectarea egalității de gen. „Am promovat egalitatea de șanse, 40 de deputați din actualul Parlament sunt femei. Profesionalismul și integritatea au fost criteriile care au stat la baza actualei componențe a Guvernului”, a spus Gavrilița. 

„Cum credeți, Curtea Constituțională peste cât timp va anula învestirea Guvernului, peste 100 de zile, peste șase luni sau unii miniștri se vor declara femei?”, a întrebat Bolea. „Să faceți o sesizare la CC”, a răspuns candidata la funcția de prim-ministră..

2.) Deputatul PAS Victor Spînu a întrebat despre digitalizarea serviciilor care va facilita viața celor din diasporă. „Avem o serie de proiecte pentru îmbunătățirea serviciilor publice pentru persoanele din diasporă. Vom încerca să majorăm numărul de acte ce vor putea fi eliberate de serviciilor consulare”, a spus candidatul la funcția de vicepremier pe Digitalizare, Iurie Țurcan. 

3.) Un alt deputat PAS, Oleg Canațui, a întrebat despre reforma spitalicească. Candidata la funcția de ministră a Sănătății Ala Nemerenco a explicat că actuala guvernare planifică să apropie serviciile spitalicești de oameni. Nemerenco vorbit despre planurile de construcție a celor două spitale regionale, la nordul și sudul țării. De asemenea, va fi modernizat echipamentul spitalelor existente. „Fortificarea spitalelor existente și asigurarea cu echipamente moderne sunt prioritare”, a precizat Nemerenco. 

4.) Deputata Partidului ȘOR, Reghina Apostolova, a întrebat despre posibilitatea creării farmaciilor mobile. „În afară de lipsa de farmacii, mai avem probleme pentru accesul la medici. Farmaciile mobile nu pot fi utilizate, pentru că medicamentele nu sunt produse oarecare, dar necesită condiții stricte”.

5.) Deputatul Partidului ȘOR, Denis Ulanov, nu a avut întrebări, dar a venit cu îndemnuri către Guvern de optimizare și completare a surselor bugetare și de stabilire a monopolului de stat pe piața alcoolului. „Nu vrem să fie majorate impozitele, ci optimizarea acestora, pentru a le scoate din economia tenebră”. 

6.) Deputata BCS, Elena Bodnarenco, a întrebat dacă Guvernul va duce negocieri asupra creditului de 50 mln euro cu BM pentru proiectele ce țin de dezvoltarea regională, inclusiv pentru construcția stației de epurare de la Soroca. „Eu sunt hotărâtă ca în perioada mandatului meu problema stației de epurarea de la Soroca, fie din banii BM sau din alte resurse, să fie rezolvată”, a răspuns Natalia Gavrilița. A doua întrebarea a vizat construcția drumului de acces către podul Iampol-Cosăuți. Gavrilița a răspuns că Guvernul va prevedea bani în buget pentru acesta, pentru că „podul fără drum de acces nu are rost”. 

7.) Deputatul PAS, Dan Perciun, a întrebat de unde vor fii alocate resurse financiare pentru majorarea pensiei minime. „Calculele pe termen lung arată că această schimbare va duce la un deficit pentru câțiva ani în sistemul asigurărilor sociale, dar mai apoi va reveni la un echilibru. Conform calculelor noastre, 427 mii de persoane vor beneficia de majorarea pensiilor și asta ne va costa în 2021 între 500 și 670 milioane lei. Vom purcede la rectificarea bugetului. Cetățenii cunosc că vom beneficia de o intrarea unică din partea FMI de 230 milioane dolari, care ne va permite reechilibrarea bugetului”, a spus Natalia Gavrilița.

8.) Radu Mudreac, deputat BCS, a întrebat despre viziunea Guvernului în dezvoltarea agriculturii și despre impozitul funciar. „În privința impozitului funciar, pot să spun că el nu va fi modificat. Pe termen lung – va trebui examinat”, a spus Gavrilița. Totodată, întrebată dacă susține vânzarea terenurilor către străini, Gavriliața a răspuns răspicat: „Noi nu susținem vânzarea terenurilor către străini”. 

9.) Deputatul BCS, Vladimir Voronin, a întrebat despre copiii străzii. „S-au închis internatele, copiii ori au rămas cu buneii în vîrstă sau pe stradă. Ce facem cu ei?”, a întrebat el. Natalia Gavrilița a spus că se va pune accent pe dezvoltarea serviciilor sociale. „Este o problemă serioasă, iar răspunsul este dezvoltarea serviciilor sociale în comunitatea în care trăiesc acești copii vulnerabili. Am avut și eu rude în aceste internate care nu au rezolvat problema și au avut impact negativ. Trebuie să dezvoltăm servicii sociale ca în alte țări, acolo unde copiii în această situație au unde se duce temporar”, a spus Natalia Gavrilița.

Foto: Facebook/Natalia Gavrilița

Am absolvit facultatea de litere, dar lucrez în jurnalism din '98. O perioadă îndelungată am fost știristă profilată pe teme economice și sociale. Din 2014 lucrez la Moldova.org, unde am descoperit toată paleta de culori ale presei online. Îmi place să scriu materiale explicative și analitice. Politica editorială a redacției mi-a permis să-mi lărgesc viziunile asupra mai multor aspecte ale vieții.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.