„Inima lui Andrei a încetat să bată. A plecat într-o lume mai bună. Acolo unde-i Grigore Vieru, Nicolae Sulac, Mihai Dolgan, Ion Ungureanu, prietenii, colegii, frații lui de suflet și de lupta pentru idealul românesc.
Câtă tristețe și pustietate rămâne în urmă sa. Vom păstra memoria vie și ne vom apleca asupra creației sale pentru a ne lumina sufletele. Poeții, artiștii nu mor, ei stau de vorbă cu Dumnezeu, și ne veghează de sus”, a scris Aliona Baroncea.
Andrei Strâmbeanu s-a născut la 25 august 1934 în satul Fântâna Albă, județul Bălți, astăzi raionul Edineț. În 1959, a absolvit Institutul Pedagogic ”Ion Creangă” (astăzi Universitatea Pedagogică de Stat ”Ion Creangă”) din Chișinău. În 1963, a debutat cu volumul de versuri ”Fântâna albă”, urmat de cărțile: ”Aruncă-mă în cer” (povestiri pentru copii, 1965), ”Mireasa” (povestiri, 1967), ”Oltea: Mama lui Ștefan cel Mare și Sfânt, dramă în două acte” (2004), ”Contrapunct” (antologie, 2004), ”Floare-de-cais sau Mielul netăiat” (2011), ”Vin, femei şi... tot ce vrei” (piese de teatru, 2013), ”Poezii cu gust de pelin” (2015) ș.a.
În 1998-2001, a fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova.
Andrei Strâmbeanu a fost distins cu medalia ”Mihai Eminescu” (1997), cu ”Ordinul Republicii” (2011), Premiul Național al R. Moldova și cu Premiul „I. L. Caragiale” pentru dramaturgie al Academiei Române (2008). În anii 1979, 1981, 2001, 2002 și 2004 a devenit laureat al Concursului Național de Dramaturgie.
Piesele sale au fost montate în teatre din R. Moldova și Germania. Creația sa a fost tradusă în mai multe limbi străine. Ca autor de versuri, a colaborat cu compozitorii Mihai Dolgan, Constantin Rusnac, Eugen Doga, Valentin Dânga ș.a. Este inclus în diverse dicționare și enciclopedii din Republica Moldova și România.
Abonează-te la ştirile UNIMEDIA pe Google News
StudioTechno
Potrivit legislației, suntem obligați să cenzurăm comentariile ce incită la ură, reprezintă atac la persoană sau conțin cuvinte necenzurate.
Vă îndemnăm la discuții decente!