Utilizarea în masă a săpunurilor și a detergenților ne-a scăpat cândva de epidemii și de alte mari năpaste provocate de viruși și bacterii. Îndemnul „Spălați-vă cât mai des pe mâini cu apă și săpun”, care sună tot mai frecvent în ultimul un an și jumătate, e o dovadă în plus a importanței produselor de igienă. Totuși, majoritatea acestora sunt un pericol pentru mediu. Apele uzate, din belșug îmbogățite cu substanțele chimice din săpunuri și detergenți, ajung în apele de suprafață și cele freatice, iar consecințele sunt mult mai grave decât ne putem imagina.
Bombe chimice
Piața globală a săpunurilor și detergenților crește anual, fiind estimată la 97,26 miliarde de dolari în 2016. Aceste produse își găsesc neapărat cumpărătorul, dar, cu cât mai curate ne sunt locuințele și corpul, cu atât mai poluate sunt apele.
Majoritatea produselor de curățenie sunt făcute pe bază de surfactanți, substanțe ce le conferă proprietatea de a îndepărta grăsimea sau orice alt tip de murdărie. Există și surfactanți de origine naturală, biodegradabili, însă, pentru a micșora semnificativ costurile producerii, companiile aleg să utilizeze surfactanți mai ieftini- sulfații.
Detergenții pentru rufe pot conține în mediu de la 35 până la 75% săruri de fosfat. Fosfații blochează biodegradarea substanțelor organice, astfel acestea nu reușesc să se descompună. Lista de ingrediente nocive pentru mediu nu se oprește doar la fosfați. Detergenții pe care îi utilizăm zi de zi pot conțin acizi, clor, substanțe abrazive, enzime, parfumuri, metale grele și oxigen activ.
Odată ajunsă în mediu prin apele uzate, această bombă chimică afectează grav flora și fauna zonelor acvatice. Conținutul ridicat de fosfați, de calciu și magneziu provoacă eutrofizarea apei, ce determină creșterea activă a algelor. La rândul lor, algele consumă o bună parte din oxigenul din apă, punând în pericol viața animalelor acvatice.
Metalele grele din detergenți fac ca apele de suprafață să devină tulburi, iar spuma ce se formează la suprafață limitează schimbul de gaze. În lipsa oxigenului, dispar bacteriile anaerobe care sunt responsabile de descompunerea deșeurilor organice. Astfel, gradul de poluare a apei crește.
De asemenea, majoritatea substanțelor chimice pe care le găsim pe etichetele produselor de curățenie sunt cancerigene.
Cum sunt otrăvite apele în Moldova
Poluare cu detergenți a mediului la noi în țară este amplificată de insuficiența sistemelor de canalizare și epurare. Dacă în orașe 64 la sută dintre gospodării sunt conectate la rețeaua de canalizare, în localităților rurale – doar 2,8 %. În consecință, doar 18% din toate apele uzate trec printr-un proces de epurare și tratare. „În majoritatea satelor, apele menajere ajung în sol prin sistemele de canalizare improvizate în gospodării sau sunt evacuate direct în apele râurilor din apropiere”, afirmă Elena Culighin, manageră Program Deșeuri, Centrul Național de Mediu.
În țară există 183 de stații de epurare, însă acestea nu sunt suficiente. Elena Culighin spune că ce mai mare parte a stațiilor de epurare, în afară de cele câteva care au fost modernizate, nu sunt capabile să curețe suficient de bine apa. „Majoritatea stațiilor au doar treapta de epurare mecanică, prin care sunt eliminate deșeurile și impuritățile solide, iar în rare cazuri este prezentă epurarea biologică cu un nămol special”, spune specialista. Epurarea biologică nu poate însă elimina total compușii prezenți în detergenți, cum ar fi sulfații, fiind necesare alte proceduri de tratare fizico-chimică. În lipsa acestora, apa poluată devine periculoasă nu doar pentru mediu, ci și pentru sănătatea celor care o consumă.
Cum alegem produse inofensive
Rafturile magazinelor sunt pline ochi de diverse produse de curățare de la foarte ieftine, la extrem de scumpe. Totuși, este destul de complicat să găsim produse biodegradabile care nu poluează mediul. „În magazinele din orașe poți găsi cel puțin un produs de curățare biodegradabil, dar, din păcate, în sate nu este la fel”, spune Elena Culighin.
Substanțele chimice prezente în produsele de curățenie nu sunt reglementate suficient. De aceea, în magazine ajung și produse cu o compoziție dubioasă. Elena Culighin spune că una dintre substanțele chimice frecvent utilizată în săpunuri și detergenți și care ar trebui de evitat este lauril-sufatul de sodiu. Compusul este adăugat în produse pentru ca acestea să facă spumă, dar nu îmbunătățește proprietatea de curățare. Alte ingrediente de evitat sunt parabenii, utilizați în calitate de conservanți.
„Nu trebuie să ne lăsăm duși de nas de etichetele marcate cu „eco” sau „bio”, căci de cele mai multe ori acestea sunt doar niște trucuri de marketing”, atenționează Elena Culighin. Etichetele produselor eco ar trebuie să conțină numărul certificatului ce confirmă că sunt biodegradabile.
Care sunt alternativele naturale
Elena Culighin spune că pentru a polua mai puțin mediul, dar și pentru a ne proteja sănătatea, trebuie să reducem nu doar cantitatea produselor de curățenie utilizate, dar și numărul acestora. De asemenea, putem apela la alternativele naturale pe care le găsim cu ușurință în orice magazin sau la noi în bucătărie.
- Săpunul de rufe sau săpunul de 72% este fabricat din grăsimi sau uleiuri naturale și sodă caustică, nu conține aromatizatori și conservanți și este biodegradabil. În combinație cu alte ingrediente, cum ar fi bicarbonatul de sodiu, săpunul natural este o bună alternativă pentru detergenți;
- Bicarbonatul de sodiu și oțetul – utilizați împreună sau aparte, curăță excelent suprafețele de grăsime, calcar și praf, nu provoacă alergii, având și efecte antibacteriene;
- Praful de muștar este alternativa absolut ecologică și ieftină pentru detergentul de spălat vase. Praful de muștar este o soluție pentru persoanele alergice la substanțele chimice din detergenții din magazin, având și proprietăți antibacteriene;
- Săpunurile naturale, pe care le putem găsi în comerț, deși mai des pe la târguri, au la bază uleiuri sau grăsimi naturale și sunt în totalitate biodegradabile. Acestea conțin ingrediente benefice pentru piele și sunt aromatizate cu uleiuri esențiale, fiind recomandate persoanelor alergice și cu piele sensibilă.
Săpunurile naturale nu poluează mediul. Mai mult, odată ajunse în sol, reziduurile devin îngrășăminte pentru plante.
Un articol de Ecaterina Buruiană, stagiară Moldova.org
