Consolidarea și dezvoltarea sectorului Fintech din Moldova este strâns legată de cadrul normativ al țării și implementarea unor bune practici internaționale de către toate instituțiile care operează cu tranzacții financiare. De aceea, procedurile KYC (Know Your Customer ), adică cele care țin de cunoașterea identității clientului și a beneficiarului final al operațiunilor devin o funcție critică și o cerință legală obligatorie pentru a preveni fenomenul spălării banilor.
Mai mult, soluțiile KYC care s-au dovedit a fi eficiente presupun și cunoașterea activităților financiare ale clientului și a riscurilor pe care îl prezintă. Despre toate procedurile, cadrul normativ, sancțiunile și modalitățile de aplicare a acestora au discutat invitații de la Bivol Soțchi & Partners pe parcursul celei de-a treia sesiuni organizate la inițiativa Fintech Moldova cu scopul de a oferi posibilitatea startup-urilor din domeniul fintech de a cunoaște mai bine domeniul legal pentru a-și dezvolta business-ul. Evenimentele dedicate acestui domeniu au loc cu susținerea partenerilor externi de dezvoltare USAID și Ambasada Suediei, în cadrul proiectului TEKWILL.
Ștefan Nistor, coordonator Fintech Moldova: „Înțelegerea tuturor soluțiilor și proceselor din industria Fintech ce asigură o funcționare bună, dar și aplicarea lor în limitele cadrului legal, care permite evitarea riscurilor este importantă pentru dezvoltarea acestui sector în țara noastră. Ghidul exact de funcționare este oferit în cadrul sesiunilor lunare organizate de Fintech Moldova și vin să sprijine dezvoltarea unui sistem financiar digitalizat și robust și să deschidă calea pentru mai multe inovații și soluții financiare.”
KYC (Know Your Customer): cunoști clientul tranzacțiilor financiare
KYC (Know Your Customer) este practica ce permite verificarea identității clienților în conformitate cu cerințele legale și reglementările actuale. Introducerea pe scară largă a noilor tehnologii în serviciile financiare face necesară definirea limitelor și a cazurilor concrete pentru combaterea fraudelor online și a spălării banilor. De aceea, soluțiile KYC devin un imperativ legal la nivel global și național pentru orice tip de afacere, în condițiile în care, uneori, unele restricții ar putea limita interacțiunea offline. Mai mult, nerespectarea procedurilor poate atrage după sine posibile amenzi, sancțiuni și daune reputaționale, dar și pierderi rezultate din fonduri și tranzacții ilegale.
Adrian Corcimari, expert în Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor și Finanțării Terorismului certificat de Comitetul MONEYVAL al Consiliului Europei: „Termenul de KYC (Know Your Customer) este pe larg cunoscut în presa de specialitate, în practică, însă cadrul normativ în vigoare are o altă denumire pentru aceste proceduri. În țara noastă, termenul, dar în special, măsurile de precauție legate de acest aspect sunt stipulate de articolele 5-8 din Legea 308 cu privire la combaterea și spălării banilor. La fel, autoritățile de reglementare și de raportarea dar și entitățile care sunt vulnerabile în condițiile tranzacțiilor ce poartă riscuri legate de spălarea banilor sunt obligate să-și cunoască clienții pentru a putea gestiona riscurile aferente.”
Referindu-se la tipurile de riscuri aferente clientului, reprezentații Bivol Soțchi & Partners au menționat că acestea țin de forma de organizare a entității reprezentate de client, de riscul de reședință fiscală, dar și geografică. Acestea sunt gestionate în baza măsurilor de precauție, care trebuie implementate la inițierea relației de afacere și debutează cu identificarea clientului. La fel, în funcție de categoria de client, legislația în vigoare prevede și o serie de măsuri de precauție care au rolul de a preveni spălarea banilor sau de a fi utilizați de grupările criminale pentru legalizarea de fonduri. Totodată, cadrul normativ prevede ca măsurile de precauție să fie ajustate în funcție de amploarea riscului și sunt categorisite în funcție de tipul: standard, simplificate și sporite.
Discuțiile pe marginea riscurilor aferente și a soluțiilor KYC au avut loc în contextul în care, anual, plățile electronice înregistrează o creștete de 12 %, iar doar în anul 2020 au ajuns la 726 mlrd de dolari SUA. La fel, prognozele statistice mondiale arată că plățile electronice vor constitui 60 % din produsul global brut, în condițiile în care digitalizarea vine să ocupe loc procedurilor de identificare non-face-to-face.
Aceste cifre vin să reconfirme necesitatea ca afacerile și startup-urile fintech să dispună de propriul sistem de identificare non-face-to-face în trei pași: verificare, autentificarea și portabilitatea și interoperabilitatea.
Reprezentanții Bivol Soțchi & Partners menționează însă că printre prevocări se numără cadru regulatoriu care să prevadă ca datele biometrice ale clientului vor fi utilizate doar în scopul declarat.
Inna Soțchi, partener Bivol Soțchi & Partners: „Legislația RM și anume legea 75 reglementează în trei articole, trei situații în care acțiunile entității raportoare pot constitui încălcări în domeniul KYC, și anume: nerespectarea cerințelor privind informațiile cu privire la plătitor și beneficiarii transferurilor de fonduri, neidentificarea persoanelor expuse politic și surselor bunilor, dar și neidentificarea sursei bunurilor care constituie obiect al controlului. Acestea situații atrag după sine și o serie de sancțiuni care pot fi pecuniare și nepecuniare, în funcție de tipul încălcării.”
Evenimentele în cadrul programului Fintech au diferite tematici cu referire la sectorul financiar din Moldova se vor desfășura în penultima zi de joi a lunii, până în luna octombrie inclusiv.
Lista webinarilor viitoare poate fi văzută pe site-ul Fintech Moldova și pot fi urmărite pe pagina de Facebook Fintech Moldova.
