Zonă mai largă de acțiune: Inspectorii de integritate ar putea monitoriza și cheltuielile funcționarilor

Modul în care are loc controlul averii și intereselor personale va fi modificat, astfel încât în procesul efectuării controlului să fie verificate nu doar veniturile dobândite pe parcursul exercitării mandatului sau funcției sale raportat la situația averilor deținute, dar să fie examinate și luate în considerare și cheltuielile realizate. Modificările sunt propuse într-un proiect de lege, care a fost prezentat pentru consultări publice, scrie Bizlaw.md.

Potrivit autorilor, amendamentele propuse are drept scop evidențierea și constatarea ”stilului de viață” a subiecților declarării. Redacția actuală a cadrului legal reglementează condițiile verificării averii deținute/dobândite pe parcursul exercitării mandatelor, a funcțiilor publice și de demnitate publică. Averea deținută sau obținută nu reflectă însă cheluielile realizate pe durata mandatelor și funcțiilor deținute. În consecință, pentru ca inspectorul de integritate să dispună de un tablou întreg asupra situații averii dobândite de subiectul declarării pe parcursul exercitării mandatelor sau funcțiilor, inspectorul de integritate trebuie să dispună de posibilitatea de a acumula informații inclusiv în privința cheltuielelor realizate în această perioadă.

Respectiv, pentru a evidenția valoarea și conținutul real al averii dobândite pe parcursul mandatelor/funcțiilor, este necesar a atrage atenția inclusiv și asupra cheltuielelor realizate.

Autorii mai spun că verificarea ”stilului de viață” a subiectului declarării este importantă, deoarece inspectorul de integritate trebuie să îl ia în considerare la efectuarea controlului averii și intereselor personale. Or, venitul obținut de subiectul declarării pe parcursul mandatului/funcției sale nu trebuie tratat în mod automat ca sursă în volum întreg din care subiectul declarării sau membrii familiei sale au procurat imobile, autovehicule sau alte bunuri. În funcție de ”stilul de viață” și cheltuielile realizate de subiectul declarării și de familia sa, putem deduce situația reală a averii deținute.

Pentru aceste motive inclusiv se propune modificarea și Legii nr.133/2016 în care subiectul declarării să fie obligat să declare inclusiv serviciile procurate și anume acele cheltuieli suportate de către subiectul declarării împreună cu membrii familiei, concubinul/concubina, în ţară şi în străinătate, a căror valoare individuală cumulativă pe parcursul unui an depăşeşte patru salarii medii lunare pe economie.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele economice recente arată că Republica Moldova a înregistrat un indice al risipei alimentare de 93,4 din 100 în anul 2024, conform unei analize prezentate în emisiunea „Analize economice” de către econoomistul Veaceslva Ioniță. Un moldovean va risipi în medie aproximativ 71 kg de produse alimentare în acest an.

Risipa alimentară totală în Republica Moldova în 2024 va fi de aproximativ 180 de mii de tone, echivalent cu aproximativ 3 mii de vagoane de tren marfare, aliniate pe o lungime de 40 km. Aceste date alarmante au fost prezentate de economistul Veaceslav Ioniță, care a subliniat că risipa de alimente ar putea fi chiar mai mare cu 50% dacă calitatea datelor ar fi îmbunătățită.

În ceea ce privește ponderea cheltuielilor pentru produsele alimentare în funcție de veniturile gospodăriilor casnice, analistul economic a menționat că în 2022, primii 20% cei mai săraci moldoveni au alocat aproximativ 56,9% din venitul gospodării pentru alimente, în timp ce cei mai bogați 20% dintre moldoveni au alocat doar 30,3% din venituri.

Comparativ cu alte țări, risipa de alimente în Republica Moldova este de 71 kg per capita pe an, situându-se sub nivelul înregistrat în țări precum Portugalia (124 kg), Elveția (119 kg) și Serbia (108 kg). Totuși, această cifră este mai mare decât cea din Ucraina (69 kg), România (67 kg) și alte țări din Europa de est și de nord.