UNESCO a eliminat Liverpool de pe Lista Patrimoniului Mondial. Orașul englez a fost inclus pe această listă în 2004 ca unul dintre principalele porturi din secolele XVIII-XIX, care a jucat un rol semnificativ în formarea și dezvoltarea Imperiului Britanic.
Până acum, doar două obiective au fost supuse acestei proceduri: în 2007, rezervarvația de antilope arabe din Oman (după ce autoritățile i-au redus suprafața cu 90%) și valea Elbei din Dresda (când a fost construit un pod peste el).
De ce a fost exclus Liverpool
O întruchipare vizibilă a semnificației Liverpool este considerată faleza orașului, care trece prin principalele cartiere comerciale ale orașului. Acum, autoritățile orașului au pregătit un proiect de reconstrucție, modernizare și dezvoltare a acesteia, pe care UNESCO l-a considerat incompatibil cu statutul de sit al Patrimoniului Mondial.
Proiectul include, în special, construcția de locuințe de lux și mai multe zgârie-nori. În plus, în partea istorică va fi amplasat noul stadion al clubului de fotbal Everton. Aici deja a fost construit un muzeu modern al orașului și un centru comercial Liverpool ONE.
Mai mulți experți britanici consideră că decizia UNESCO nu va afecta industria turismului urban, deoarece turiștii din întreaga lume călătoresc la Liverpool nu pentru statutul său oficial, ci pentru casele de pe faleză, pe care nimeni nu le demolează, pentru locurile asociate cu Beatles și pentru meciurile echipelor locale de fotbal – Everton și Liverpool.
UNESCO: Următorul ar putea fi monumentul Stonehenge
Între timp, UNESCO a anunțat că, după Liverpool, de pe Lista Patrimoniului Mondial ar putea fi eliminat și monumentul neolitic Stonehenge. Aceasta după ce autoritățile au aprobat construcția unui tunel subteran, care va trece în preajma complexului istoric. Potrivit UNESCO, acest proiect va provoca daune ireparabile unei zone de o valoare universală remarcabilă.
În 2018 UNESCO a recomandat construcția unui tunel mai lung, care să ocolească situl, însă guvernul britanic a ales varianta mai ieftină și a optat pentru un tunel mai scurt ca lungime (3,3 km) și mai la suprafață. Dacă proiectul tunelului rutier nu va modificat, comitetul UNESCO va recomanda includerea monumentului pe lista patrimoniului mondial în pericol. Activiștii, inclusiv arheologii, grupurile ecologiste și druizii, care consideră Stonehenge un sit sacru, au declarat că vor contesta în judecată proiectul.
Republica Moldova are un singur monument pe lista Patrimoniului mondial UNESCO
Patrimoniul mondial UNESCO din Republica Moldova include un singur monument. Este vorba de Punctul Geodezic Rudi, care face parte din rețeaua alcătuită din 265 de puncte de observație ce formează Arcul geodezic Struve. Acesta se întinde de la Oceanul Îngheţat de Nord până la Marea Neagră, punctele lui fiind situate în zece ţări: Norvegia, Suedia, Finlanda, Federaţia Rusă, Estonia, Lituania, Letonia, Belarus, Ucraina şi Republica Moldova.
Rețeaua a fost concepută cu scopul evaluării parametrilor tereștri, formei, dimensiunii globului. Acum acest arc măsoară 2.820 kilometri și numără 34 puncte de observație. Punctul Rudi a fost identificat în teren de către ofiţerii şi soldaţii Serviciului Topografic al Armatei Naţionale în august 2003. În 2004, Arcul Struve a fost inclus pe lista Patrimoniului UNESCO.
„Dacă lucrăm bine, peste patru-cinci ani de zile am putea solicita includerea Orheiului Vechi”
Deși autoritățile de la Chișinău periodic anunță despre intenția de a promova anumite situri, cum ar fi Cernoziomurile din stepa Bălțului sau Complexul istoric-arheologic Orheiul Vechi, în Patrimoniului Mondial, până în prezent, niciunul dintre acestea nu a ajuns pe lista indicativă UNESCO.
Astfel, dosarul Complexului istoric-arheologic Orheiul Vechi nu a fost aprobat din cauză că partea moldovenească nu a respectat un șir de cerințe privind întreținerea și restaurarea monumentului. „Noi avem foarte mult de lucru ca să fim nominalizați în lista indicativă a UNESCO. Până nu ajustăm toate problemele pe care le are rezervația, nu cred că avem șanse să intrăm pe această listă”, afirmă Ion Ciobanu, directorul rezervației Orheiul Vechi.
Potrivit lui, problemele țin în primul rând de aprobarea unui pachet de reglementare necesar pentru protejarea rezervației. „Noi avem avizările de la toate structurile în ceea ce privește planul urbanistic general, planul de amenajare teritorială și planul de dezvoltare a rezervației, dar el nu este aprobat prin hotărâre de Guvern”, spune Ion Ciobanu. Totodată, el menționează că au trecut ani de când a fost elaborată documentația pentru aceste planuri, respectiv, acum fiind necesare anumite modificări.
Totodată, în opinia directorului rezervației, statul ar trebui să vină cu o serie de prevederi care să reglementeze relațiile cu proprietarii locuințelor aflate pe teritoriul rezervației. „Vă dau un exemplu. Avem arhitectura vernaculară, mai ales în nucleul rezervației. Acum oamenii fac reparație, pun geamuri termopan, se distrug coloanele specifice zonei sau se construiesc anexe. Noi nu avem un mecanism să-l obligăm pe proprietar să nu pună termopan sau să nu dea jos coloanele, pentru că este proprietate privată”, explică el.
Potrivit lui, un exemplu elocvent ar fi practica statelor europene, unde există noțiunea de proprietatea privată limitată, unde proprietarul nu poate să intervină în structura arhitecturală a casei dacă aceasta este pe lista patrimoniului protejat de stat. „Dacă proprietarul vrea să schimbe geamul, de exemplu, statul intervine și-i propune fie să-l restaureze sau să facă o replică exactă, iar statul întoarce o anumită sumă din costul lucrărilor”, povestește specialistul.
Problemele rezervației pot fi soluționate dacă ar exista o colaborare bună între instituțiile statului. „Dacă lucrăm bine patru-cinci ani de zile și va exista o interacțiune bună între structurile de stat, atunci am putea aduce rezervația la starea în care să solicităm includerea pe lista UNESCO”, spune directorul rezervației.
Foto: Unsplash/Facebook/Rezervația Cultural-Naturală „Orheiul Vechi”
