Alexandru Casap despre drone în agricultură. Cum tehnologiile digitale îi ajută pe fermieri să-și eficientizeze munca

Tehnologiile digitale sunt tot mai des impelementate în agricultură. Una dintre aceste tehnologii este și drona, care se utilizează deja de către unii agricultori din Republica Moldova. Cu ajutorul lor își pot moderniza activitățile și pot obține o producție mai ridicată. Alexandru Casap este un tânăr care a decis să aducă dronele agricole în Republica Moldova și să-i ajute pe fermieri să-și eficientizeze munca.

Istoria lui Alexandru începe acum câțiva ani, când, din discuțiile cu prietenii a aflat despre succesul de care se bucură agricultorii ce folosesc în activitatea lor dronele. Astfel, la scurt timp, de la interes a apărut și ideea de afaceri.

„Am fost entuziasmat, m-am documentat, am analizat informația. Cel mai dificil a fost stabilirea parteneriatului cu producătorul, care a durat câteva luni”, spune directorul companiei Cabosal, Alexandru Casap.

Pentru a deschide afacerea, Alexandru a avut nevoie de investiții mari. O parte din bani, 135 de mii de lei, au fost accesați prin intermediul liniei de creditare Livada Moldovei, a Băncii Europene de Investiții.

„Avantajul proiectului Livada Moldovei este că investiția este scutită de taxele vamale și TVA”, spune Alexandru.

La scurt timp, antreprenorul a început importurile a două tipuri de drone care să îi ajute pe agricultori să-și facă munca mai eficientă și să evite pierderile. De exemplu, una din drone este utilizată pentru pulverizarea produselor de uz fitosanitar și a fertilizanților.

„Avantajul utilizării dronei față de tehnica tradițională, adică tractorul, este că drona nu calcă culturile. Astfel, producătorul agricol salvează până la 4,5% din cultură. Este și un alt avantaj. Un producător din sud îmi spunea că atunci când a fost vremea ploioasă a putut sa prelucreze terenurile folosind drona, pe când tractorul nu putea să o facă, pentru că era noroi”, spune Alexandru Casap.

Drona zboară cu o viteză de până la 25 km/h, la 2-3 metri înălțime deasupra culturii și reușește să pulverizeze cu particule mici de apă. Astfel, în loc de 300 de litri de amestec pe hectar, necesari atunci când este utilizată tehnica tradițională, drona are nevoie doar de 20 de litri.

„Unii agricultori mai în vârstă au rețineri față de tehnologiile noi. Fiind deprinși cu tehnologia tradițională, uneori e dificil să ii convingi că poți stropi cu cantități mici de apă și că sunt suficienți și 20-30 de litri maximum. Datorită dronei, care pulverizează cu picături de 130-210 microni, lichidul se lipește deodată de plantă si nu mai e nevoie de stropit cu cantități mari de apă. Astfel, se reduce din cheltuieli. Atunci când se folosește o cantitate mare de apă, stropind, de exemplu, câte 300 de litri pe hectar, marea majoritate a apei se scurge în pământ și nu reușește să se absoarbă. Există și factorul ecologic. Nu se consumă combustibil și, astfel, sunt reduse emisiile de gaze”, spune Alexandru.

O altă dronă, importată de Alexandru este dotată cu șase senzori și este capabilă să scaneze terenurile și să determine starea plantei. Drona multispectrală are o viteză de 47 km/h și poate zbura la o înălțime de maxim 100 de metri.

„Cu ajutorul ei poți să determini dacă pe terenurile agricole sunt probleme, poți vedea dacă planta este stresată sau dacă ea este uscată. Datele te ajută să analizezi indicii de vegetație. Poți să afli starea la moment a culturilor”, povestește antreprenorul.

Totodată, după ce sunt colectatele datele multispectrale, un soft le prelucrează și poate crea o hartă a tratamentelor, care este ulterior încărcată în dronă, astfel încât anumite zone vor putea fi evitate. Printre cei care cumpără drone se numără agricultorii, precum și companiile care prestează servicii de stropit și analiză a datelor multispectrale. Prețul unei drone este de circa 19 mii de euro.

„Conform analizei noastre, piața dronelor din Republica Moldova se estimează la 500-600 de drone, care ar putea să opereze anual. Pot să spun că au fost foarte mulțumiți, sunt clienți care doresc să mai procure drone”.

Pe viitor, Alexandru își propune să-și extindă afacerea, reușind deja să importe și alte tipuri de drone.

#tehnologii digitale #drone #Agricultură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cercetătorii de la Potsdam Institute for Climate Impact Research (PIK) au spus în noul studiu publicat în prestigioasa revistă Nature că scăderea economică a fost în mare parte blocată până la jumătatea secolului de schimbările climatice existente.

Criza climatică va costa economia mondială colosala cifră de 38 de trilioane (38.000 miliarde) de dolari pe an până în 2050.
Criza climatică va reduce venitul mediu global cu 19% în următorii 26 de ani, comparativ cu ceea ce ar fi fost fără încălzirea globală cauzată, în principal, de arderea combustibililor fosili, potrivit MSN.

„Aceste daune pe termen scurt sunt rezultatul emisiilor noastre din trecut”, a spus autorul principal al studiului și omul de știință de la PIK din Germania, Leonie Wenz într-un comunicat. „Vom avea nevoie de mai multe eforturi de adaptare dacă vrem să evităm măcar pe unele dintre ele. Și trebuie să ne reducem drastic și imediat emisiile – dacă nu, pierderile economice vor deveni și mai mari în a doua jumătate a secolului, ajungând până la 60% în medie globală până în 2100.”

„Sunt obișnuit ca munca mea să nu aibă un rezultat societal bun, dar am fost surprins de cât de mari au fost pagubele.” Exprimată în dolari, criza climatică va lua o parte anuală de 38 de trilioane de dolari din economia globală în daune până în 2050, au descoperit autorii studiului.

„Se pare că… multe”, a scris scriitorul și avocatul pentru climă Bill McKibben ca răspuns la descoperiri. „Întreaga economie mondială în acest moment este de aproximativ 100 de trilioane de dolari pe an; bugetul federal este de aproximativ 6 trilioane de dolari pe an.”

Aceasta înseamnă că costurile inacțiunii au depășit deja costurile limitării încălzirii globale la 2°C de șase ori, au spus autorii studiului. Cu toate acestea, limitarea încălzirii la 2°C poate reduce semnificativ pierderile economice până în 2100.

„Acestea sunt cauzate de impactul schimbărilor climatice asupra diferitelor aspecte care sunt relevante pentru creșterea economică, cum ar fi randamentele agricole, productivitatea muncii sau infrastructura.”
„Studiul nostru evidențiază inechitatea considerabilă a impactului climatic: găsim daune aproape peste tot, dar țările de la tropice vor suferi cel mai mult pentru că sunt deja au temperaturi mai ridicate”, a spus coautorul studiului Anders Levermann, publicat în revista Nature din 17 aprilie 2024.

„Dacă Amazon, Apple și Microsoft ar fi vrut să evite o lume în care, până la sfârșitul secolului, oamenii aveau cu 60% mai puțini bani de cheltuit pentru a cumpăra orice telefoane și software-uri și nenorociri ciudate pe care intenționează să le vândă, atunci ar trebui să pună presiune asupra băncilor, pentru a nu mai agrava problema. De asemenea, ar trebui să-și dezlănțuie echipele de lobby pentru a cere acțiuni din partea Congresului”, a spus Bill McKibben.