Criză globală a deșeurilor alimentare: Aproape jumătate din producția mondială de mâncare este risipită

Lumea se confruntă cu o criza globală a deșeurilor alimentare, 40% din producția mondială de mâncare, reprezentând peste două miliarde de tone de alimente, rămân neconsumate la nivel mondial, o cantitate aproape dublă față de estimările anterioare, potrivit unui nou raport realizat de ONG-ul internațional pentru conservarea naturii și restaurarea ecologică a mediului natural World Wildlife Fund (WWF) în colaborare cu Tesco Plc, cel mai mare retailer din Marea Britanie, transmite digi24.ro.

Foto: GettyImages

Conform acestui studiu, o cantitate estimată la 2,5 miliarde de tone de alimente s-a pierdut la nivelul fermelor sau a fost risipită de retaileri sau consumatori la nivel global, adică aproximativ 40% din producție. Este vorba de o cifră aproape dublă față de o estimare anterioară de 1,2 miliarde de tone de alimente pierdute la nivel mondial, în condițiile în care fermele din țările bogate sunt responsabile pentru o cantitate mai mare de alimente pierdute decât se credea inițial, transmite Agerpres.

Mai mulți ani cercetătorii încearcă să pună laolaltă datele cu privire la amploarea risipei alimentare, care, potrivit Comitetului interguvernamental pentru studierea modificărilor climatice, este responsabilă pentru 10% din emisiile globale de gaze cu efect de seră. Această cantitate reprezintă echivalentul aproape dublu al emisiilor produse de toate mașinile conduse în SUA și Europa într-un singur an. Ultima analiză completă a alimentelor pierdute de la fermă și până la farfurie a fost efectuată în 2011 de Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) și evidenția că aproximativ 33% producția mondială de alimente este risipită.

„Cel mai probabil, problema este mai gravă decât credem”, a declarat Pete Pearson, responsabil pentru risipa alimentară la WWF.

Noul raport publicat miercuri, care se bazează pe studiile realizate de FAO, arată că 1,2 miliarde de tone de alimente sunt pierdute la nivelul fermelor, într-o primă cuantificare a pierderilor totale de alimente la fermă începând din 2011. Pentru producerea acestui total de 1,2 miliarde de tone sunt exploatați 4,4 milioane km pătrați de teren agricol și folosiți 760 km cubi de apă. Aceste cifre echivalează cu o masă terestră mai mare decât subcontinentul indian și un volum de apă echivalent cu 304 milioane de piscine olimpice. Iar această cantitate nu include resursele suplimentare utilizate pentru a produce alimente, care sunt irosite mai departe în lanțul de aprovizionare. Totodată, alte 931 milioane de tone de alimente sunt risipite la nivelul retailerilor și consumatorilor, după cum a estimat la începutul acestui an Programul Națiunilor Unite pentru Mediu.

Însă, contrar presupunerilor anterioare conform cărora pierderea de alimente la nivelul fermelor reprezintă în principal o problemă pentru regiunile sărace, raportul realizat de WWF și Tesco arată că, dimpotrivă, țările cu venituri mari și medii din Europa, America de Nord și Asia industrializată, reprezentând 37% din populația globală, sunt responsabile pentru 58% din alimentele risipite la nivel mondial până la momentul recoltării, ceea ce reprezintă un total anual de 368 milioane tone. Spre comparație, , țările cu venituri mici, reprezentând 63% din populația globală, au o pondere de 54%, adică circa 291 milioane tone de alimente, în ceea ce privește risipa alimentară globală în stadiul de exploatare post-recoltare.

Abordarea în trei pași pentru o mai bună gestionare a risipei alimentare: stabilirea țintei, măsurarea problemei și acțiunea

Autorii raportului Driven to Waste: Global Food Loss on Farms cer guvernelor și companiilor alimentare să adopte așa-numita strategie „Target-Measure-Act”, care prevede măsuri mai clare și care pot fi atinse pentru a reduce problema risipei alimentare. Conform acestei abordări, companiile stabilesc ținte pentru reducerea risipei alimentare, măsoară și raportează surplusul și risipa și adoptă măsuri în operațiunile lor de la furnizori și până la consumatori.


Pub