Optimizare, economii, eficiență – sunt pilonii de bază ai eficacității și competitivității instituţiilor publice sau a companiilor private indiferent în ce domeniu activează. Fiecare din ele se comportă din ce în ce mai rațional procurând dispozitive care economisesc energia și urmează sfaturi de reducere a costurilor la energie.

Pentru instituţiile publice şi companiile private, principala problemă este creșterea costurilor la energie generate de încălzire, aerul condiționat sau alte utilități. Cheltuielile la aceste utilităţi, de obicei consumă tot bugetul planificat, iar beneficiarilor nu le ajung resurse financiare pentru investiții care ar reduce consumul de energie. Problema devine şi mai gravă în măsura în care plătim din ce în ce mai mult pentru energia utilizată ineficient. Având o astfel de realitate, semerită de luat în considerare încheierea unui contract de performanţă energetică de tip ESCO.

Foarte multe oportunități de economisire a energiei sunt trecute cu vederea şi nu sunt realizate deoarece sunt prea costisitoare pentru a fi finanțate sau pentru că sunt considerate neimportante. De exemplu, o localitate sau o companie poate să nu aibă fonduri necesare sau să nu le fie oportune investițiile în instalații de eficiență energetică și energie regenerabilă.

Cel mai adesea se întâmplă că companiile și instituţiile publice nu pot evalua economiile de energie și financiare realizabile și, cel mai important, nu conştientizează oportunitățile pe care le au la dispoziție pentru a rezolva aceste probleme. Pentru aceasta şi au apărut companiile ESCO care sunt specializate în identificarea şi realizarea economiilor de energie cu zero investiţii pentru companii.

Înainte de a defini ce este un contract de performanţă energetică, mai întâi trebuie să înțelegem ce îl face pe un beneficiar să investească în îmbunătățirea eficienței energetice. În mod normal, există două motive principale care stau la baza acestei decizii: reducerea cheltuielilor la energie, adica, economisirea resurselor financiare şi: reducerea emisiilor de carbon (CO2).

Dezvoltarea unui proiect de eficiență energetică nu este o sarcină ușoară, în special pentru beneficiarii care nu sunt specialiști în acest domeniu. În primul rând, vor fi necesare diverse analize și audite pentru a verifica dacă economiile planificate din această investiție sunt reale, şi doi la mână, este nevoie de persoane calificate care să execute lucrările. Conceptul ESCO vine să faciliteze acest proces.

Acest model de afaceri a apărut după criza petrolului din 1973, când sectorul energetic a dezvoltat acest model inovator pentru a atenua creșterea prețului la energie. Tot în acest timp, comunitatea internaţională a conştientizat efectul pe care îl au emisiile de CO2 asupra schimbărilor climaterice. Astfel, primele ESCO au apărut în anii 1980 cu scopul de a dezvolta și promova proiecte de eficiență energetică, promovând astfel şi un mediu ambiant curat, şinu în ultimul rând pentru a depăși principalele bariere din calea implementării proiectelor de eficiență energetică.

Principiul de bază al contractelor de performanţă energetică, este că companiile ESCO finanțează și realizează investiții în eficiența energetică pe o perioadă de recuperare rezonabilă şi rentabilă din punct de vedere economic, (de exemplu mai puţin de 10 ani) și sunt plătite din economii. Mai exact, beneficiarul continue să plătească aceeași sumă pe care a plătit-o înainte de intervenție, iar din diferență rambursează companiei ESCO investiţia. Contractele de performanţă energetică pot fi implementate în mai multe domenii, inclusiv: iluminat stradal, energie regenerabilă, clădiri publice (cum ar fi școli, spitale, grădinițe, clădiri administrative, etc.). O caracteristică specifică a acestor modele de contract este că economiile sunt garantate de compania ESCO - deci dacă economiile nu sunt realizate, compania ESCO care a investit nu va fi achitată. Contractul se bazează pe rezultatul de economisire a energiei care va fi atins, iar redistribuirea economiilor depinde de modul în care este distribuită investiția și de schema contractuală aleasă. De aceea, pentru a atinge obiectivele de investiții sau modernizare, este necesar să se efectueze un audit energetic și să se demonstreze efectele economice și de mediu.

Compania ESCO este, de obicei, responsabilă nu numai pentru calitatea lucrărilor în construcție sau performanţa utilajului, care ar trebui să îmbunătățească starea energetică a clădirii sau să aducă economii la factură, dar trebuie să fie responsabilă și pentru cantitatea de energie economisită şi realizată prin renovare. Deoarece există riscul ca compania ESCO să nu realizeze economiile de energie convenită şi să nu poată să-şi reîntoacă investiţia, este în interesul său să mențină calitatea bună a lucrărilor de renovare și să asigure funcționarea corectă a clădirii și a pereților chiar și după încheierea perioadei de garanție a lucrările de construcție. Astfel, în acest sens, achiziția de lucrări de renovare a clădirilor după modelul ESCO este o achiziție mai durabilă decât cea tradițională pentru lucrări de renovarea clădirilor.

Modelul ESCO poate fi utilizat și pentru renovarea infrastructurii de iluminat. Un astfel de model de achiziţie este mai oportun decât o achiziție clasică de lucrărilor de renovare a sistemului de iluminat, deoarece, așa cum arată practica proiectelor implimentate, localităţile nu au în majoritatea cazurilor cunoștințele tehnice și resursele umane pentru a opera sistemul renovat în mod corespunzător și eficient.

Beneficiile contractelor de performanţă energetică sunt:

1. Compania ESCO finanțează toate investițiile necesare și își asumă riscul de a realiza economii de energie contractuale garantate. Dacă beneficiarul dorește să implimenteze soluţii tehnice suplimentare, care ar avea costuri proporţional mai mari decât economiile garantate, atunci el poate veni cu o cofinanțare la acest proiect.

2. Beneficiarul este garantat că nu va consuma mai multăenergie decât plătea conform facturii înainte de proiect.

3. Contractele de performanţă energeticăsunt din ce în ce mai mult promovate de mecanismele financiare internaţionale.

4. Contractele de performanţă energetică vor impulsiona sectorul privat în planificarea investițiilor optime în eficiență energetică.

5. Beneficiarii de clădiri vechi şi ineficiente (instituţii publice) pot renova clădirile şi creşte performanţa energetică, fără a face investiţii majore.

6. ESCO permite beneficiarului să externalizeze managementul energiei care nu face parte din activitatea de bază

7. ESCO se concentrează pe reducerea costurilor la energia prin aplicarea celor mai bune practici de management, inclusiv măsurare și verificare

Modelul de Contracte de performanţă energetică poate fi utilizat şi în proiectele de energie regenerabilă, astfel compania ESCO care va implimenta un proiect de producere a energiei electrice din SER, îşi va recupera investiţia din comercializarea energiei conform calculului rentabilităţii efectuat înainte de investiţie.Acest model de contract se bazează pe presupunerea că, prin optimizarea consumului de energie pe termen lung, se pot obține beneficii economice și de mediu importante. Acest model de contracte includ finanțarea, planificarea și construcția sau achiziționarea unei surse de energie, precum și gestionarea operațiunilor (în special întreținerea și exploatarea), achiziționarea de combustibil și vânzările de energie.

Cei mai optimi potenţiali beneficiari ai contractelor de performanţă energetică ar fi în primul rând: cei care au utilaj învechit şi nu au cunoştinţe inginereşti pentru a creşte randamentul, cei care nu au finanţare şi capital propriu, mai pe scurt, cei care au bani puţini dar o solvabilitate bună.

Cu mici abateri de la principiile de bază al unui contract clasic de performanţă energetică, totuşi există trei tipuri de contracte de performanță energetică:

a) Distribuția economiilor-în cadrul unui acord de partajare a economiilor, compania ESCO preia întreaga investiție, inclusiv finanțarea investițiilor, gestionarea și controlul energiei.Acest mecanism este atractiv pentru compania ESCO, fiindcă exclude sancțiuni în cazul în care măsurile implementate dau rezultate slabe sau când estimarea inițială se dovedește a fi greşită.

b) Economii garantate: În baza unui contract cu o garanție de economisire a energiei, beneficiarul suportă toate costurile investiției.În acest caz, compania ESCO trebuie să asigure economii reale și, dacă acestea nu sunt suficiente pentru a acoperi investiţia, compania va plăti diferența. Cu toate acestea, dacă economiile depășesc nivelul garantat, atunci clientul trebuie să plătească companiei un procent convenit din economii.Acest mecanism, este, de obicei, utilizat atunci când cheltuielile de investiții legate de proiect sunt suportate de client. De aceea, acest tip de contract este potrivit doar pentru clienții cu resurse financiare suficiente, de obicei întreprinderi mari și mijlocii.

c) Mixed Savings Split: acest tip de contract este o combinație amestecată a celor două modele anterioare. ESCO garantează anumite economii și toate economiile suplimentare sunt împărțite între companie și beneficiar. Prin urmare, compania investește în echipamente noi, care sunt deținute de ea pe durata contractului. Proprietatea asupra echipamentului este transferată clientului după rezilierea contractului.De obicei, există şi o plată fixă ​​(amortizarea investiției), taxa pentru servicii și o plată variabilă, pe baza economiilor obținute (împărțirea economiilor). În ceea ce privește riscul, compania și beneficiarul împart riscul de performanță și, uneori, riscul de preț al energiei, în timp ce riscul de credit este de obicei suportat doar de companie.

Cum funcționează un ESCO?

Luăm, de exemplu, o companie din sectorul agrar care consumă o medie lunară de 10.000 kWh. Dacă prețul la un kWh este de aproximativ 2 lei, putem estima cheltuieli la un cost lunar de energie electrică de 20 mii lei. Această companie decide să facă o investiție de 500 mii lei costruind 50 kw (putere instalată) de panouri fotovoltaice pentru autoconsum, care îi va permite să economisească 50% din cheltuielile sale energetice: aproximativ 10 mii lei pe lună. Modelul ESCO permite externalizarea acestei investiții: compania ESCO investeşte 500 mii lei, iar beneficiarul acordă o parte din economiile de energie acestei companii pentru a răscumpăra investiția. În acest fel, beneficiarul economiseşte 5 mii lei, în loc de 10 mii lei pe care i-ar economisi dacă ar face investiția singur, iar compania îşi are profitabilitatea grație celor 5 mii lei rămași. Astfel, compania îşi răscumpără investiţia în 10 ani, după care lasă echipamentul în proprietatea beneficiarului. Mai mult ca atât, aceste companii ESCO trebuie nu doar să finanțeze proiectele, ci să le maximilizeze economiile, atât în ​​faza de execuție, cât și în faza operațională. Deci, acest exemplu este doar o simplificare pentru a înțelege modelul, deoarece cel mai probabil este că această companie din sectorul agricol, de la sine, nu ar putea realiza acele 10 mii lei în economii, chiar dacă ar fi plătit integral proiectul din resursele proprii.

Spre final, trebuie de menţionat că, în curând, vom putea implementa în Republica Moldova şi în sectorul public asemenea proiecte. Din analiza cadrului legal pe care a facut-o AEE până la moment, şi pentru a transpune în viaţă realizarea proiectelor de tip ESCOîn sectorul public, urmează să ajustăm, elaborăm și aprobăm mai multe acte normative ca de exemplu: sa ajustăm Regulamentului privind furnizarea serviciilor energetice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1093/2013., să elaborăm modelele de contracte de performanță energetică, să elaborăm Ghidul privind implementarea contractelor de performanță energetică, să elaborăm metodologie de calcul privind parametrii cantitativi ai contractului de performanță energetică, inclusiv parametrii energetici și financiari. Este important de precizat că elaborarea și aprobarea actelor normative secundare menționate, vor deschide calea oportunităților de atragere a investițiilor private în sectorul public şi vor contribui la asigurarea atingerii obiectivelor naționale stabilite pentru domeniul eficienței energetice.

---