Ultima reparație capitală a străzii 31 august 1989 a avut loc în anii de după al doilea război mondial. De atunci, strada ar fi urmat să fie reparată din banii BERD încă pe timpul mandatului lui Dorin Chirtoacă. Însă n-a fost să fie. Între timp, pe la șefia primăriei au trecut Silvia Radu, Ruslan Codreanu, Adrian Talmaci, Andrei Năstase (pentru o săptămână) și deja actualul primar, Ion Ceban. Deși finanțarea a fost obținută încă pe timpul lui Chirtoacă, dacă totul decurge bine, reparațiile au putea începe abia în această toamnă, a anului 2021.
31 august 1989 este una din cele mai vechi străzi ale Chișinăului. Ea a apărut odată ce orașul s-a modernizat și a trebuit să se extindă de la vatra sa de pe malul râului Bîc mai sus, pe deal. Autor al planului prin care a fost trasată actuala stradă a fost inspectorul M. Ozmidov încă în anii 1817-1820, atunci când se construia capitala guberniei Chișinău. Strada este presărată cu monumente istorice de arhitectură, scuaruri și parcuri și a fost printre primele străzi pavate din Chișinău.
După cel de-al doilea război mondial, pavajul de pe străzile din centrul Chișinăului a fost înlocuit cu asfalt și aici se pare că istoria schimbărilor pe această stradă se oprește. După independență, pe această stradă s-a intervenit mai mult cosmetic, din când în când.
Între corupție, societate civilă și pietonală
În anul 2011 primarul Dorin Chirtoacă dădea start procesului de licitații pentru repararea a șase străzi din centrul Chișinăului. Era vorba de bulevardele Ștefan cel Mare și Sfânt, Constantin Negruzzi și str. Vasile Alecsandri (pachetul 1). Ulterior, ar fi urmat să fie organizată o licitație separată pentru străzile Alexandru cel Bun, Tighina și 31 august 1989 (pachetul 2). Ambele licitații au fost câștigate de o companie din România, Delta ACM, care urma să reabiliteze toate 6 străzi.
Proiectul semnat între Primăria municipiului Chișinău, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și Banca Europeană de Investiții (BEI) în 2011 are o valoare de 30 de milioane de euro. Din această sumă, 22 de milioane de euro vor fi alocate de instituțiile europene, iar 8 milioane – din sursele administrației locale.
În cazul primelor străzi, reparația a fost finisată cu probleme și mari întârzieri, cu multe bătăi de cap și cu o calitate îndoielnică a asfaltului. Respectiv, compania nici nu a mai ajuns să dea în primire lucrările de pe bd. Ștefan cel Mare, C. Negruzzi și str. V. Alecsandri, aceasta retrăgându-se și declarând insolvabilitatea. Astfel, primăria rămânea în preajma anului 2017 și fără străzi, și fără antreprenor care să facă lucrările.
În 2016, Ambasada Franței a organizat un concurs de idei cu privire la reorganizarea centrului istoric. La acel concurs au participat mai multe proiecte, dar câștigător a devenit un grup de arhitecți de la laboratorul de arhitectură MIEZ. Aceștia au venit cu o propunere unică – transformarea întregului spațiu de pe str. 31 august 1989 în zonă pietonală. Deși primăria a participat în juriu la concurs, au lăudat autorii, inițiativa lor de transformarea spațiului de pe 31 august, în perimetrul străzilor A. Pușkin – Maria Cebotari, în zonă pietonală nu a fost pusă în practică.
Între timp, la Chișinău se schimbă administrațiile, inițial Chirtoacă este înlocuit cu Silvia Radu, apoi cu Ruslan Codreanu, după care, în 2018, Andrei Năstase câștigă alegerile, anulate însă de instanță.
În lumina controverselor legate de calitatea lucrărilor de pe bd. Ștefan cel Mare și dispariția Delta ACM, lucrările pe străzile din pachetul 2 sunt puse pe stop.
Coridorul verde – dubla 1
Între timp, odată ce la primărie vine Ion Ceban, iar Victor Chironda devine viceprimar pe domeniul urbanismului, lucrurile în privința reparației străzilor din pachetul 2 încep să se miște. Astfel, finanțarea de la BERD și BEI este continuată, deși au trecut deja 10 ani de la începerea proiectului.
În urma consultărilor cu societatea civilă, se lansează ideea de „coridor verde”. La baza ideii stă o parte din echipa care, în 2016, propunea transformarea zonei ultracentrale în zonă pietonală. De această dată, primăria este mai receptivă și str. 31 august 1989 este proiectată pentru a deveni un „coridor verde”.
„Ideea de coridor verde este să conecteze două mari parcuri, să fie piste pentru bicicliști, transport mai puțin, trotuare decente”, spunea Andrei Vatamaniuc, unul din autorii primului proiect prezentat în iulie 2020, alături de Victor Chironda.
Ideea presupunea schimbarea categoriei străzii 31 August 1989 din stradă cu prioritate pentru automobile în stradă destinată pietonilor și bicicletelor, deopotrivă cu automobilele și transportul public. La modul practic, pentru ca toate aceste tipuri de transport să poată „conviețui” în mișcare și, mai ales, în siguranță, se vor delimita zone de carosabil pentru fiecare dintre aceste categorii. Astfel, automobilele vor putea circula doar foarte încet și restrictiv, lăsându-se spațiu generos pentru piste de biciclete și piste pietonale.
Planul de reamenajare a fost elaborat cu susținerea PNUD Moldova, iar lucrările de reamenajare a străzii urmau să demareze în luna septembrie 2020.
Doar că proiectul nu a putut fi pus în practică dintr-un motiv simplu – nu avea avizarea unor constructori de drumuri, iar ideea, deși bună și practicată în alte țări, nu este conform normelor legislației Republicii Moldova. Despre asta a spus primarul Ion Ceban după „divorțul” cu Victor Chironda.
„Haideți acum să deschid paranteze. Un an de zile și-a adus oamenii în funcție, un an de zile au desenat un proiect, ca într-un final desenul să nu corespundă realității. Iar verificatorii au refuzat să își pună avizul pe aceste proiecte. A trebuit să revenim pentru că riscam să pierdem banii. Iar verificatorul, care nu îmi este simpatizant, a spus că nu vrea să facă pușcărie pentru Victor Chironda”, spunea Ion Ceban în iunie 2021.
Coridorul verde – dubla 2
Totuși, conceptul de „coridor verde” a rămas încă actual. A fost modificată legislația, fiind modificat statutul străzii 31 august 1989. Aceasta devine o stradă de importanță locală, ceea ce înseamnă că pot fi puse restricții mai specifice de circulație.
Deosebirile esențiale constau în amenajarea străzii cu o bandă de circulație pentru automobile și una cu sens dublu pentru bicicliști. Banda pentru bicicliști ar urma să fie vopsită în culoarea verde.
Conceptul a fost caracterizat de societatea civilă din „Grupul de lucru pentru transport alternativ” drept „unul bun”. Doar că printre recomandările acestora sunt următoarele:
– să fie limitată viteza la 30 km/h pe toată strada;
– să se ridice intersecțiile ca să fie mai sigură traversarea lor;
– să de renunțe la buzunarul pentru transport public pentru o deplasare mai rapidă a troleibuzului;
– să fie regândite scurgerile pluviale;
– pe tronsonul bd. M.G. Bodoni – A. Pușkin să fie spațiu continuu fără delimitare cu borduri;
– din parcările amenajate, să fie prevăzute locuri de parcare pentru persoanele cu dizabilități.
Unul din semnalele de alarmă este că vor fi tăiați 46 de arbori.
Primăria menționează că a primit deja câteva oferte cu privire la lucrările de reabilitare a acestei străzi, care este în pachet cu celelalte două – Alexandru cel Bun și Tighina, și se află în perioada de evaluare a acestora. Autoritățile speră că în toamnă ar putea demara unele lucrări.
Așa se împlinesc 12 ani de la lansarea proiectului BERD, trecând peste 5 primari, 3 concepte și o finanțare internațională salvată „in extremis”.
