Cele 8 proiecte internaționale derulate de USM și noile parteneriate cu universitățile de peste hotare

Universitatea de Stat din Moldova a dat start perioadei de admitere 2021. Prima etapă, cea de depunere a dosarelor, se va desfășura în perioada 19-30 iulie 2021. În cadrul unui interviu, rectorul Universității de Stat, Igor Șarov, vorbește despre parteneriatele și proiectele externe ale USM, un factor cheie în alegerea instituției de învățământ.

Detalii despre admitere USM: admitere.usm.md

„Unele dintre cele mai importante părți pe care întotdeauna le-am avut alături sunt conaționalii noștri, cei care activează în universitățile românești sau în instituțiile cu tangență în ce privește activitatea academică și universitară. Universitatea din București a fost prima instituție cu care am decis să ne resetăm și relansăm activitățile. Un suport important avem de la Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova (DRRM), noi fiind interesați și de elaborarea proiectelor de dezvoltare universitară și credem că DRRM, cu deschiderea sa pentru cetățenii RM ne va ajuta să reușim în acest sens.”, declară Igor Șarov.

8 proiecte internaționale

Actualmente la USM derulează 8 proiecte internaționale – 4 proiecte Erasmus+ Consolidarea Capacităților în Învățământul Superior, 2 – cu un buget de peste 900 de mii de euro fiecare, fiind coordonate de USM, 3 proiecte Erasmus+ Acțiunea Jean Monnet și un proiect Horizon 2020, Acțiunile Marie Skłodowska-Curie.

Consorțiile universitare care implementează aceste proiecte internaționale dispun de o vastă experiență în domeniul educației și cercetării și de un considerabil potențial uman.

De subliniat, că Rețeaua de parteneri ai USM în programul de mobilitate Erasmus+ înglobează 66 de instituții de învățământ superior din UE, inclusiv universități din: Franța, Germania, Finlanda, Suedia, Italia, Spania, Polonia, România ș.a. În cadrul acestui program, studenții de la toate ciclurile de studii, cadrele didactice, cercetătorii și personalul administrativ al USM beneficiază de burse de mobilitate academică pe care le realizează la universitățile partenere din EU. La fel, studenții și cadrele academice din instituțiile din UE sosesc la USM pentru a-și efectua mobilitățile în cadrul instituției noastre.

Deși, în contextul pandemiei COVID-19, multe universități partenere din UE au amânat realizarea mobilităților academice, totuși în anul universitar curent a fost realizate 39 de mobilități academice studențești și ale cadrelor academice ale USM și încă 31 sunt în pregătire.

Acorduri cu alte universități

Pe parcursul a 100 de zile, de când a fost instituit în funcție Igor Șarov, au fost încheiate 7 acorduri internaționale de parteneriat cu Universitatea Charles din Praga, Agenția Națională Poloneză pentru Schimb Academic, Moldova-Institut Leipzig, Universitatea Economică Națională Odessa, Asociația Pro-INFO (Râmnicu Sărat, România), A.O. Asociația Generală a Învățătorilor din România, Agenția de Cooperare Transnațională Euroregiunea „Dunărea de Jos”.

Tot acum au fost instituite 5 parteneriate naționale cu Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți, Universitatea de Stat Bogdan „Petriceicu Hașdeu” din Cahul, Centrul de Instruire Continuă în Domeniul Electoral (CIDE) pe lângă CEC, Camera de Comerț și Industrie a RM și cu Direcția Generală Educație, Tineret și Sport a Consiliului Municipal Chișinău.

USM- catalizator

USM este acum pe rol de catalizator al numeroase parteneriate dintre mediul academic, administrativ, economic și social, din țară și de peste hotare, căci investiția eficientă în capitalul uman prin sisteme de educație și formare reprezintă o componentă esențială a strategiei de asigurare a nivelului înalt de creștere economică durabilă, bazată pe cunoaștere și de ocupare a forței de muncă, ceea ce reprezintă esența strategiei elaborate de UE, promovând în același timp împlinirea pe plan personal, coeziunea socială și cetățenia activă, declară Igor Șarov. Iar USM, alături de celelalte instituții superioare din țară, are misiunea de a asigura resurse umane performante necesare unei economii bazate pe cunoaștere, spre care tindem și, pe de altă parte, o modalitate de a diminua riscul excluziunii sociale, adică a excluderii economice, sociale sau politice din comunitate, dar și promovarea valorilor democratice, a cetățeniei active și a dialogului intercultural. Prin urmare, parteneriatele sunt vitale pentru orice universitate la etapa actuală.

#admitere USM #USM #rector USM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Preţul aurului a continuat să se situeze aproape de maximele record la câteva zile după ce tensiunile din Orientul Mijlociu au explodat, sporind interesul investitorilor pentru activele sigure, scrie CNBC.

Preţul aurului a înregistrat recent o nouă creştere record ajungând până la la 2.383 de dolari pe uncie (28 de grame), iar analişti sunt de părere că mai este loc de creştere, în cele mai optimiste scenarii ajungând la 3.000 de dolari.

„Raliul recent al aurului a fost impulsionat de tensiunea geopolitică şi coincide cu niveluri record ale indicilor de acţiuni”, subliniază gigantul american Citibank într-un raport.
Cererea pentru activul de refugiu a crescut pe fondul escaladării tensiunilor din Orientul Mijlociu, după ce Iranul a lansat peste 300 de drone şi rachete direct asupra Israelului – majoritatea fiind interceptate, datorită sistemului de apărare antiaeriană Iron Dome.
Observatorii pieţei monitorizează îndeaproape o potenţială ripostă din partea statului evreu, care a promis să „ceară un preţ” din partea Iranului.

O ripostă semnificativă ar putea duce la un conflict mai amplu, ceea ce ar declanşa, în consecinţă, noi investiţii în aur, precum şi o revenire a preţului petrolului şi o întărire a dolarului american, a declarat Bartosz Sawicki, analist de piaţă la firma de servicii financiare Conotoxia fintech.

Aurul, care îşi păstrează valoarea de investiţie ce oferă acoperire împotriva inflaţiei, tinde să aibă performanţe bune în perioadele de incertitudine economică, când investitorii se îndepărtează de activele mai riscante, cum ar fi acţiunile.

Preţul lingourilor a atins vinerea trecută un maxim istoric de 2.448,80 dolari pe uncie în cursul zilei.

Preţul aurlui a fost în plină ascensiune de la începutul anului, urcând cu peste 15% de la începutul anului până în prezent, pe fondul unui cocktail de factori, printre care se numără o explozie a băncilor centrale la nivel mondial, tensiunile geopolitice şi aşteptările privind reducerea ratelor de către Rezerva Federală a SUA.

Preţul aurului are, de obicei, o relaţie inversă cu ratele dobânzilor. Pe măsură ce ratele dobânzilor scad, aurul devine mai atractiv în comparaţie cu activele cu venit fix, cum ar fi obligaţiunile, care ar aduce randamente mai slabe.

Inflaţia peste aşteptări din martie a împins înapoi aşteptările pieţei privind o reducere a ratelor până în septembrie, iar acum se aşteaptă la două reduceri de rate în loc de trei.

Săptămâna trecută, Goldman Sachs a vorbit despre piaţa aurului ca fiind înr-un „bull market de nezdruncinat” şi şi-a revizuit în creştere ţinta de preţ pentru metalul galben de la 2.300 de dolari pe uncie la 2.700 de dolari până la sfârşitul anului.