Principală  —  Blog  —  Diaspora   —   Cum să donăm ca să…

Cum să donăm ca să nu dăunăm?

Viața celor vulnerabili, în special a copiilor, ne sensibilizează și la mulți dintre noi apare dorința să contribuim cu ceva ca să le fie mai ușor. Astfel, de obicei, adunăm hăinuțele noastre sau ale copiilor noștri care nu ne mai vin sau nu ne mai plac, dar sunt încă bune, cumpărăm câteva produse alimentare sau igienice, poate alte lucruri, și le donăm familiei nevoiașe sau le transmitem unui intermediar care colectează donații pentru cei aflați în dificultate. În capul nostru, scenariul celor ce urmează arată cam așa: familia primește produsele, înlăcrimată, cu multă recunoștință, iar din acel moment viața le este mai ușoară, copiii sunt mai fericiți, iar familiei nu poate decât să-i meargă mai bine. Adevărul însă e altul.

Timp de 13 ani, Asociația noastră, „The Moldova Project”, a luptat cu vulnerabilitatea socială a unora dintre cele mai nevoiașe familii din Moldova, în special familiile cu mulți copii din medii rurale. Am petrecut mii de ore sub acoperișul lor, ascultând, observând și fiind martoră la efectele diferitor tipuri de ajutor, inclusiv material. Iată ce avem de spus noi la acest subiect:

O parte din donațiile de haine ajung murdare și neglijate în mormane, în fundul casei sau afară. Acest lucru se întâmplă deoarece:

  • familiile vulnerabile primesc donații din diferite surse, ceea ce ar însemna dublarea donațiilor și, astfel, ajung să dețină cantități enorme de haine, mai multe decât pot depozita sau decât le sunt necesare;
  • donațiile ocazionale repetate contribuie la cultivarea unei atitudini “parazitare” la unii beneficiari, care, având prea multe haine și știind că vor mai primi, în loc să spele o haină murdară, o aruncă într-un morman și iau alta, curată, din alt morman;
  • de obicei, donațiile sporadice nu sunt coordonate cu beneficiarii, motiv pentru care includ obiecte inutile, de mărimi greșite, ajungând să ocupe din spațiul și așa limitat al familiilor vulnerabile;
  • donațiile sporadice mai includ, deseori, lucruri murdare, rupte, pentru că unii donatori cred că oamenii săraci ar trebui să fie mulțumiți de orice. De fapt, asemenea donații nu fac decât să acutizeze problema stimei de sine, și așa reduse, a persoanelor nevoiașe și să-i facă să creadă că sunt, într-adevăr, inferiori celorlalți.

Pentru a evita risipa de haine și pentru ca obiectele noastre în care am investit bani sau sentimente să facă bine cuiva și să fie cu adevărat apreciate de cei care le primesc, recomandăm următoarele:

  • chiar dacă oamenii social vulnerabili sau nevoiași sunt într-o situație dificilă, ei continuă să fie oameni, să prefere lucruri bune, frumoase, atractive. E firesc și nu este cazul să-i judecăm pentru asta. Donațiile trebuie oferite pe principiul “mie mi-ar plăcea așa ceva?”
  • unele persoane aflate în situație de vulnerabilitate nu știu cum să recondiționeze o haină (să coase, să spele corect) sau nu au ustensilele necesare (ac, ață, detergent), de aceea e important ca lucrurile selectate spre donare să fie în stare bună, curate, reparate în prealabil;
  • cel mai bine este ca obiectele materiale să fie donate atunci când există o nevoie reală de ele. De aceea, recomandăm colaborarea cu organizații sau asociații care cunosc familiile beneficiare și necesitățile lor, pot colecta donația dvs. și distribui conținutul acesteia la diferiți beneficiari, în funcție de necesitățile lor, mărimi și preferințe.

2. Oamenii de rând cred că cea mai mare problemă a familiilor vulnerabile e sărăcia, fiind indignați atunci când familiile ajutate material cu haine, jucării, rechizite pentru copii, mașină de spălat sau chiar casă, așa și nu ajung independente. De fapt, o bună parte din familiile aflate în dificultate se confruntă cu un șir lung de probleme ce nu țin neapărat de sărăcie: abuzul sexual, fizic, emoțional, boli mintale, dependența de alcool, lipsa unui sistem de sprijin și a unei surse de dragoste necondiționată (fără de care puțini dintre noi reușesc în viață), educația foarte limitată, și multe alte probleme pe care persoanele le-au moștenit din familiile de bază și nu au nicio șansă să le depășească pe cont propriu. În astfel de cazuri, donațiile materiale ajută doar la suprafață și doar pe o perioadă foarte scurtă de timp.

Soluția pe termen lung pe care am identificat-o îmbină:

  • sprijin psihologic și emoțional profesionist oferit în mod repetat și fără prejudecată membrilor acestor familii (îi ajută să depășească traume din trecut și să facă față într-un mod sănătos problemelor din prezent);
  • oportunități educaționale pentru părinți, adolescenți și copii (în care ei pot învăța abilități de bază pe care nu le-au învățat la timp în familiile de bază;
  • activități de terapie prin joc și artă și activități ocazionale de distracție pentru copii (îi ajută să se dezvolte și să-și creeze amintiri pozitive din copilărie);
  • servicii și tratamente medicale oferite gratuit, pentru probleme acute (dureri severe de spate, de dinți, probleme de vedere, etc.) care previn membrii acestor familii să se implice activ în depășirea stării lor de vulnerabilitate;
  • îmbunătățirea condițiilor de trai pentru familiile care trăiesc în condiții periculoase (sobă defectă, fundații instabile, acoperiș deteriorat etc.);
  • donații de animale și păsări domestice sau încurajarea activităților agricole (responsabilizează familiile și contribuie la o alimentație mai sănătoasă);
  • alte donații materiale (produse alimentare și igienice, rechizite, jucării, obiecte vestimentare, mobilier și altele) oferite într-un mod responsabil, ținându-se cont de necesitățile reale ale familiilor.

Acest tip de intervenții schimbă viața oamenilor pentru totdeauna, nu doar pentru o zi sau o lună. Cei care doresc să contribuie la astfel de intervenții o pot face prin donații financiare către Asociația “The Moldova Project” (https://www.themoldovaproject.org/get-involved/), unica din Moldova care, la momentul actual, implementează simultan toate intervențiile menționate mai sus.

3. Mulți consideră că persoanele social vulnerabile sunt în situația deplorabilă în care sunt din cauza leneviei și beției, refuzând să-i ajute. Aici nu sunt multe de spus decât că nimeni nu alege de bunăvoie să fie sărac, discriminat, flămând și abuzat, să trăiască în mizerie, să fugă de realitate cu orice preț, să nu aibă planuri de viitor, etc. Acești oameni sunt victime ale “leneviei” (poate fi, de fapt, un simptom al depresiei) și alcoolismului (boală psihică demonstrată științific), așa cum au fost victime ale neglijenței și abuzului în copilărie, și vor înceta să procrastineze și să evadeze în alcool dacă vor fi tratați din interior, ajutați să înțeleagă că o viață mai bună e posibilă și pentru ei, fiind învățați cu răbdare și dragoste necondiționată cum să ajungă la acea viață.

Dar, revenind la ajutorul material sporadic și la impactul acestuia asupra vieții persoanelor social vulnerabile, gândiți-vă la un copil care plânge… Ce face un părinte care vrea să scape de acest plâns? Îl distrage cu dulciuri, jucării sau îl pune în fața televizorului. Dar atunci când vrea să înlăture suferința copilului său, nu doar plânsul? Încearcă să afle motivul plânsului (care poate fi o durere, o frică, dorința de atenție) și intervine cu ceea ce l-ar ajuta pe termen lung (îl duce la medic, îl ajută să depășească frica, se joacă cu el). Oamenii social vulnerabili au nevoie de “părinți” iubitori, care îi vor ajuta să-și vadă limitările și îi vor încuraja și motiva să și le depășească. Donațiile materiale au și ele un rol în acest proces, asigurând beneficiarii cu strictul necesar într-o perioadă în care ei nu și-l pot asigura singuri, dar dacă vrem să donăm, fără ca să dăunăm pe termen lung, este important să o facem responsabil, în coordonare cu alți donatori sau, cel mai simplu și sigur, prin intermediul Asociațiilor specializate, precum “The Moldova Project”.

Vă dorim succes și vă mulțumim că vreți să faceți lumea un pic mai bună!