Mănânci fast-food oricând ai ocazia? Modul în care alimentele ultra-procesate îți pot afecta creierul

Modul în care alimentele ultra-procesate pot afecta creierul a cauzat îngrijorare în rândul unor experți în sănătate. Ei sugerează că modificările creierului cauzate de o dietă bogată în aceste alimente pot face dificilă reducerea acestora, în special pentru persoanele mai tinere.

Care este îngrijorarea?

Eliberarea neurotransmițătorului de dopamină în creier creează senzația de plăcere. Înregistrează toate plăcerile în același mod, fie ca răspuns la droguri, bani, experiențe pozitive sau mâncare. Neurologa Nora Volkow leagă acest lucru de instinctul nostru de bază de supraviețuire: „Pentru cea mai mare parte a evoluției, mâncarea a fost puțină”, spune ea, așa că ai nevoie de această motivație pentru a supraviețui.

Valorile maxime ale eliberării de dopamină din alimente sunt mai mici și viteza mai lentă decât în cazul multor substanțe dependente cunoscute, cum ar fi drogurile. Deși acest lucru înseamnă că alimentele sunt mai puțin captivante decât ele, accesibilitatea, comoditatea și costurile reduse ale acestora îngreunează evitarea.

Cercetările arată că unele alimente, în special cele cu conținut ridicat de grăsimi și zahăr (așa cum sunt multe alimente ultra-procesate), stimulează un sentiment de recompensă mai mare decât altele. Acest lucru poate duce la o „capcană a plăcerii dietetice”, potrivit psihologului Dr. Douglas Lisle, deoarece instinctele biologice vă spun „să căutați cea mai mare plăcere pentru cea mai mică durere și cel mai mic efort”.

Dopamina poate interacționa, de asemenea, cu neurotransmițătorul glutamat, care joacă un rol în învățarea obiceiurilor, pofta și recidiva.

Într-un documentar al BBC, dr. Chris van Tulleken a mâncat 80% alimente ultra-procesate timp de o lună – același procent ca și o cincime din populație mănâncă, potrivit cercetărilor. Pe parcursul experimentului de patru săptămâni, o scanare a activității creierului său a arătat zone responsabile de recompensă legate de zone care determină un comportament repetitiv, automat. „Acestea erau conexiuni care nu existau până acum”, a spus el, adăugând că este un răspuns similar cu cel așteptat de la cineva care ia droguri dependente, cum ar fi alcoolul sau țigările. Modificările au durat mai mult de șase săptămâni după încheierea experimentului.

O privire asupra mâncării care poate declanșa pofte

Consumul frecvent repetat al acestor alimente extrem de satisfăcătoare poate provoca o pierdere a capacității de a „controla impulsurile puternice” de a le consuma. Cu cât declanșezi mai mult dopamina, cu atât va deveni mai puțin impactant și cu atât mai multă hrană vei avea nevoie pentru a susține aceeași plăcere, potrivit dr. Lisle.

Producția de dopamină începe chiar să crească atunci când vă uitați, mirosiți, auziți sau vă gândiți la mâncare, potrivit Volkow, iar acest lucru vă sporește motivația de a o consuma. „Renunțarea la dependență și obezitate ca probleme de autocontrol ignoră faptul că pentru a putea exercita autocontrol, avem nevoie de funcționarea corectă a zonelor din creierul nostru care ne reglementează comportamentele”, spune Volkow.

Alimente ultra-procesate și oameni mai tineri

Cercetări recente efectuate de Imperial College London (ICL) au descoperit că copiii britanici își obțin 60% din calorii din alimente ultraprocesate, iar pentru unul din cinci- această rată crește la 78%.

Unii cercetători sugerează că adolescenții sunt mai vulnerabili la efectele „alimentelor recompensatoare”. Acest lucru se datorează faptului că capacitatea creierului lor de a evalua riscurile și de a controla comportamentul continuă să se dezvolte până la vârsta de aproximativ 25 de ani. De asemenea, există dovezi că dopamina este deosebit de abundentă în timpul adolescenței, astfel încât creierul învață rapid despre recompense.

Cercetarea ICL subliniază că tiparele de alimentație stabilite în copilărie pot continua până la vârsta adultă.

Contează toate acestea dacă alimentele sunt hrănitoare?

Chris van Tulleken și-a bazat experimentul pe alimente ultraprelucrate.

Dar unele alimente ultra-procesate au beneficii pentru sănătate.

Termenul „alimente ultraprelucrate” „face parte dintr-o zonă activă de dezbatere în rândul oamenilor de știință”, potrivit directorului științific șef al Federației pentru Alimente și Băuturi, Kate Halliwell. Ea spune că unele studii sugerează că accentul ar trebui pus pe echilibrul nutrițional al dietei noastre, mai degrabă decât pe nivelul de procesare.

Un alt studiu a constatat că participanții au consumat mai multe calorii atunci când urmau o dietă ultra-procesată decât pe o dietă neprocesată care a fost potrivită în termeni de grăsimi, zahăr și sare. Testele de sânge ale participanților au arătat o creștere a hormonului responsabil de foamete și o scădere a hormonului care ne face să ne simțim plini, printre cei care mănâncă o dietă bogată în alimente ultra-procesate. Hormonul foamei lui Van Tulleken a crescut cu 30% în timpul experimentului său, ceea ce ar fi putut încuraja consumul excesiv.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un proiect esențial pentru securitatea energetică a Republicii Moldova, ce implică construirea unei linii electrice aeriene de 400 kV pentru interconectarea cu România, avansează cu sprijinul partenerilor externi. Comisia economie, buget și finanțe, împreună cu Comisia politică externă și integrare europeană, a examinat proiectul de ratificare a acordului de împrumut între Moldova și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, pentru realizarea Proiectului „Interconectarea rețelelor de energie electrică dintre Republica Moldova și România, faza II”.

Acordul de împrumut, în valoare de 30,8 milioane de euro, reprezentând 40% din bugetul total de 77 de milioane de euro al proiectului, va acoperi construcția liniei de 400 kV care va conecta localitățile Bălți și Suceava. Acest împrumut va avea o perioadă de rambursare de 18 ani, cu o perioadă de grație de 4 ani. Banca Europeană de Investiții va aloca încă 30,8 milioane de euro, prin realocarea unui cont de împrumut anterior, pentru implementarea primei faze a proiectului. În plus, Republica Moldova va primi un grant de 15,4 milioane de euro de la Uniunea Europeană, prin intermediul Platformei de Investiții de Vecinătate.

Proiectul nu doar va conecta rețelele electrice ale celor două țări, ci va include și reconstrucția stației electrice Bălți de 400 kV, precum și reabilitarea segmentelor de rețea electrică de transport din Republica Moldova. Aceste eforturi vor include înlocuirea elementelor de comutație și protecție, precum și a transformatoarelor electrice.

Această nouă interconexiune electrică reprezintă o etapă semnificativă în consolidarea legăturilor dintre Republica Moldova și România, având un impact pozitiv atât asupra securității energetice cât și asupra dezvoltării regionale și economice a ambelor țări.