Ziua este vânzătoare la benzinărie, iar seara îmbracă haina de apicultoare: e greu, dar asta nu înseamnă că e imposibil

16 Iul. 2021, 18:06
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  MD Bani
16 Iul. 2021, 18:06 // Oameni şi Idei //  MD Bani

Cristina Brumă, din satul Hristici, raionul Soroca spune că e mama a doi copii – fiica Daria și… afacerea cu albine. Femeia aleargă între două locuri de muncă, ziua este vânzătoare la benzinărie, iar când își termină orele acolo, seara, când ajunge acasă, își îmbracă haina de apicultoare. În urmă cu patru ani a lansat o afacere modestă cu 4 stupi de albine. A primit zeci de înțepături, a suferit și pierderi, dar, până la urmă, a reușit să le îmblânzească. Astăzi, în grădina din fața casei, are o prisacă de 300 de familii de albine.

Cristina poate fi considerată o luptătoare, o femeie care știe ce vrea. Ea își setează obiectivul și-l îndeplinește. Nu se oprește în fața provocărilor. Și chiar dacă n-a reușit să facă studii de specialitate și-a asumat și rolul de contabil. Iar de curând, a reușit să obțină de la Agenția de Intervenții și Plăți pentru Agricultură (AIPA) subvenția în avans pentru inițierea afacerii, în valoare de 650 de mii de lei, scrie agrofarm.md.

Antreprenoarea spune că apilcultura este o activitate care s-a transmis din generație în generație printre rudele sale. Mergând în vizită și văzând cum decurge procel, aceasta a solicitat ajutorul cumătrului ei pentru a încerca.

Cristina spune că zumbetul și zgomutul albinilor au cucerit-o din prima chiar dacă a primit și câteva înțepături.

În activitatea sa, antreprenoarea este ajutată de părinți. Ea a fost cea care l-a învățat pe tatăl ei cum să aibă grijă de albini.

„Mama și cu tata mă ajută. Cel mai mult în prisacă tata lucrează. Iar când este nevoie, mama stă cu fetița și eu mai fac lucru prin prisacă. Plus că eu mai am un serviciu și trebuie să reușesc și acolo.”

Pentru a înțelege mai bine albinile, Cristina s-a documentat foarte mult, de asemenea a făcut și cursuri de apicultură la Chișinău, iar când avea unele întrebări o mai ajuta și cumătrul ei, cel care a ajutat-o să se lanseze.

Multă informație am luat de pe net. Apoi am făcut cursuri de apicultură când eram la Chișinău. Dar în general, când ceva nu știam, îl sunam pe cumătru și îl rugam să mă ajute. Îl tot întrebam: „da` ce trebuie de făcut? Iată aici în față stau multe albine grămadă, ce să fac?”. Și el îmi răspundea și-mi explica tot ce era de explicat.

Pentru a se dezvolta, femeia a apelat și la subvențiile oferite de AIPA, ea spune că procesul a fost unul îndelungat, dar își merită efortul.

Noi am depus în luna octombrie 2019 și răspunsul l-am primit în luna aprilie, 2021. Atunci am fost anunțată că am câștigat proiectul. A durat un pic, până am înțeles toate regulile și să îndeplinesc toate condițiile. Pentru mine a fost complicat să adun toate actele. Eu nu aveam așa mult pământ, dar e obligatoriu să ai pământ. Special pentru asta, am căutat și am luat pământ în arendă. Terenul care l-am luat era pe deal. Și au apărut alt gen de probleme – ne furau și atunci am decis să mutăm stupii acasă.

Cristina spune că mai mult vinde miere în localitatea natală, întrucât nu are așa o cantitate mare pentru a exporta.

Până acum nu am avut așa vânzări mari. Sunt la Chișinău procesatori care o comercializează, o exportă. Nu am avut așa cantitate mare ca să o export. Mai mult o vindem pe loc – câte un borcan cu miere. La benzinăria la care lucrez sunt mulți care știu deja că mă ocup de albinărit și mă roagă să le aduc miere. Într-o zi am dus vreo 10 borcane cu miere de acasă (râde mulțumită).

În total, femeia a investit în prisacă aproximativ un milion de lei, dintre care 350 de mii de lei a fost investiție proprie și 650 de mii de lei oferiți de AIPA. Pentru acești bani, Cristina a apelat și la credit.

Dacă ne referim la stupi, la cei 300 de stupi cu tot cu utilaj care urmează să îi achiziționez, pentru că aceasta reprezintă a doua parte a proiectului, atunci suma totală, se ridică la un milion.

Potrivit Cristinei, a obținut venituri din primul an de afacere.

Anul acesta observăm deja un venit. Am stupi care îi țin pentru miere, dar am stupi care îi despart pe bază de familii. Dacă timpul nu o să fie favorabil, eu miere nu o să strâng. Dar o să-mi permit să vând familii, pentru că le înmulțesc. De exemplu – am făcut 20 de familii, asta înseamnă 20 de pachete, dacă le-am vândut, eu am obținut suma de 20.000 lei, la sigur. Eu știu că acești 20.000 lei eu trebuie să îi duc, trebuie să achit creditul, aceasta e realitatea. Dar eu nu mă întristez, pentru că începuturile nu sunt ușoare.

Cristina a oferit și câteva sfaturi pentru tinerii care vor să aplice la subvenționare. Ea spune că este greu, dar nimic nu e imposibil.

Să aibă încrede în propriile forțe. Dacă vrei cu adevărat să faci ceva, o s-o faci. Mă conduc după propria persoană și experiență, dacă am vrut să obțin lucrul acesta, am reușit. Am trecut prin greutăți, dar am un rezultat bun. Și sunt mândră de ceea ce am. E greu, dar asta nu înseamnă că e imposibil. Trebuie să ai putere, dorință, răbdare și curaj să bați la ușă, să nu îți fie rușine, să cauți, să întrebi. Dacă vei stai și aștepta, nimeni nu îți va oferi nimic. Îi îndemn pe toți să aibă încredere și să meargă înainte. Și într-adevăr, subvențiile în avans de la AIPA, sunt sume foarte mari, care nu poate să ți le ofere oricine.

Recent, Cristina Brumă a fost aleasă în calitate de președinte al organizației teritoriale de tineri FARM de la Soroca.

 

 

Realitatea Live

28 Mart. 2024, 17:09
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
28 Mart. 2024, 17:09 // Actual //  Lupu Eduard

În 2023, 867 000 de tone de ciocolată și batoane de ciocolată au fost exportate de membrii UE în țări din afara UE (extra-UE), arată datele Eurostat. Acest lucru marchează o creștere de 2% față de 2022 (852 000 de tone) și o creștere de 35% față de 2013 (643 000 de tone).

Principalii exportatori de ciocolată și tablete de ciocolată către țările extra-UE au fost Germania, cu 221 000 de tone sau 26% din totalul exporturilor, urmată de Țările de Jos (123 000 de tone sau 14%), Polonia (115 000 de tone sau 13%), Belgia (96 000 de tone sau 11%) și Italia (92 000 de tone sau 11%). Aceste 5 țări ale UE au fost astfel responsabile pentru trei sferturi din totalul exporturilor de ciocolată și batoane de ciocolată din UE către țările din afara UE.

Primii 5 parteneri pentru exporturile în afara UE au fost Regatul Unit, în frunte cu 315 000 de tone (36%), urmat de Statele Unite cu 72 000 de tone (8%), Rusia cu 65 000 de tone (7%), Canada cu 31 000 de tone (4%) și Australia cu 27 000 de tone (3%).

Importurile din afara UE au provenit în principal din Elveția, lider cu 62 000 de tone (36%), urmată îndeaproape de Regatul Unit cu 61 000 de tone (36%), Ucraina cu 22 000 de tone (13%), Turcia cu 7 000 de tone (4%) și Norvegia cu 3 000 de tone (2%).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău