Nu îți amintești ce ai făcut în perioada de lockdown? Cum ne-a fost afectată memoria în pandemie

Se pare că pandemia ne-a afectat memoria: fie că am uitat că am mers la plimbare, fie că nu ne „vine pe limbă” cuvântul potrivit.  

Un studiu care urmează să fie publicat de către o profesoară în neuroștiințe cognitive arată că 80% dintre persoanele care au luat parte în studiu au spus că memoria lor s-a deteriorat, scrie BBC. 

Potrivit cercetătoarei Catherine Loveday, cea mai răspândită schimbare în memorie a fost uitarea unui eveniment sau a unui incident, despre care 55% dintre oameni au spus că li s-a întâmplat. Acest lucru sugerează că pandemia a afectat percepția noastră asupra timpului, ceea ce nu e deloc surprinzător.  

Autoarea și jurnalista britanică Claudia Hammond scria în cartea ei „Time Warped” că unele amintiri vin cu ceea ce se numește „timestamp” sau marcaj de timp. Când o amintire este diferită, vie și devine o istorie pe care o povestești de mai multe ori, o putem identifica mai cu ușurință pe linia cronologică a vieții noastre. 

Dar cele mai multe evenimente din viața noastră nu sunt așa. Și asta s-a întâmplat de multe ori în pandemie. Desigur, probabil îți amintești când a fost instituită perioada de lockdown în țară sau când ai fost vaccinat, dar nu-ți amintești cu exactitate alte evenimente care au avut loc pe parcursul anului, când a trebuit să stai în izolare. 

De asemenea, respondenții din cadrul studiului realizat de Catherine Loveday  au menționat foarte des că nu-și puteau aminti un cuvânt potrivit pentru a-l folosi într-o propoziție. Gama noastră de activități a fost foarte limitată – întâlniri online, mers pe jos, televizor, încă un prânz acasă. Zilele, săptămânile, lunile s-au contopit într-una singură. Miercurea trecută semăna foarte mult cu toată luna precedentă și este foarte greu de știut chiar și în ce lună ai mers pe jos într-un anumit parc, darămite ziua exactă. 

Situația în care oamenii nu-și amintesc cuvântul potrivit pentru a-l folosi într-o propoziție este cunoscută în psihologie ca fenomenul „pe vârfului limbii”. Asta s-ar putea explica prin faptul că, în timpul stării de urgență, mulți dintre noi am lucrat singuri de acasă sau chiar ne-am distanțat de la locul de muncă și, prin urmare, am avut mai puține oportunități de a vorbi personal cu alți oameni.  

Alte dificultăți comune de memorie dezvăluite de noile date au fost uitarea că ți s-a spus ceva sau uitarea de 

a face lucruri pe care ai spus că le vei face. Cea mai probabilă explicație pentru aceasta este lipsa de indicii din mediul extern. În loc să ne deplasăm la serviciu, să lucrăm din birou, să mergem în alte locuri pentru întâlniri și să ne întâlnim cu alți oameni, unii dintre noi am fost înc

hiși într-o singură cameră de acasă, privind fix în același ecran și petrecând timpul în întâlniri interminabile online. Când oamenii ieșeau mai mult afară, treceau pe lângă sala unde aveau o anumită întâlnire sau vedeau pe cineva trecând pe lângă birou, aceste momente puteau fi niște indicii care să amintească ce trebuie de facut pentru următoarea întâlnire sau că mâine este ziua de naștere a acelui prieten. 

Este remarcabil faptul că majoritatea amintirilor distincte pe care obișnuim să ne le amintim sunt cele care au loc afară. Respectiv, se potrivește cu ipoteza că, atunci când suntem departe de casă, hipocampul din creierul nostru (responsabil de memoria lungă și scurtă) devine mai activ, posibil pentru că încearcă să ne asigure că va găsi întotdeauna drumul înapoi acasă. În schimb, dacă viața noastră devine mai limitată, activitatea din această parte a creierului se va reduce probabil. 

Această nouă cercetare a memoriei în timpul lockdown-ului sugerează că oamenii care au putut ieși afară, cei care au putut să se miște în cartierul în care locuiesc, cei care au putut să meargă chiar și dintr-o cameră în alta, au raportat mai puține dificultăți de memorie.

Celălalt factor important a fost genul. În primul rând, femeile erau mai predispuse să spună că memoria lor s-a agravat. Dar se pare că femeile au avut scoruri mai mari și din cauza că au avut mai mult de suferit din cauza pandemiei – schimbări negative la locul de muncă, au rămas acasă având grijă de copii, rate mai mari la stres, în general. Acest lucru se potrivește cu alte studii care au arătat că femeile au fost cele mai afectate de perioadele de lockdown. 

Citește și: De ce COVID-19 afectează diferit bărbații și femeile


Sursa informațională: BBC. 


Din 2016 scriu despre drepturile femeilor, violența domestică și hărțuire sexuală. Apoi mă concentrez pe democrația locală, reforma administrației publice și pe cum oamenii din sate pot avea condiții mai bune de trai. Îmi pun întrebări despre ce ne doare pe noi, ce iubim și ce ne face mai puternici, iar răspunsurile le găsesc în istoriile umane care apar pe Moldova.org.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.