Astăzi votăm pentru un nou parlament. Profesorii au fost printre cei care au fost supuși celor mai mari provocări în pandemie și nu numai.
Unii profesori au adus în discuție, din nou, faptul că salariul trebuie mărit și le amintește viitorilor deputați că adaosurile pe care le primesc sunt, mai degrabă, „cerșite” de ei. Alții ar vrea ca sistemul de învățământ să fie reformat în totalitate, pentru că avem foarte multe probleme din cauza numărului mic de elevi/studenți.
Am discutat cu câțiva profesori și i-am întrebat ce vor ei să se schimbe odată cu noul Parlament.
Mariana Purice, profesoară de chimie în Liceul Teoretic Ion Creangă din s. Hîrbovăţ, Anenii Noi
Am vrea niște adaosuri la salarii, la fel cum au funcționarii publici. Eu sunt deja cu grad superior, nu mai am unde crește în grad ca să am un salariu mai mare. Nu mai am pentru ce munci. Dar vreau și eu să am un salariu ca să fiu mulțumită de munca mea de 18 ore în două sate. Mai lucram în Bulboaca, în afară de Hîrbovăț (Anenii Noi), dar sănătatea nu-mi mai permite. Cele 10% pentru performanță parcă le cerșim să fie adăugate la salariu. Și de fiecare dată ne întreabă ce am făcut ca să primim aceste adaosuri. Dar un salariu de zece mii de lei stabil, cu adaosuri, cu performanțe, ar fi ok pentru profesori.
Mi-aș dori ca pedagogii să iasă mai devreme la pensie, nu la 63 de ani. Eu văd sărmanii noștri profesori din liceul din Hîrbovăț că sunt îmbătrâniți. Unuia îi tremură mâna, altul are probleme cu sistemul nervos. Noi trecem zilnic prin niște emoții și lucrăm în niște condiții… Funcționarul public stă în fotoliu întreaga zi, are aparat de aer condiționat. Noi nu avem așa ceva.
Nina Malic, profesoară de fizică în Liceul Teoretic Lăpușna, Hîncești
Un domeniu major în care eu aș aduce modificări foarte drastice este educația incluzivă. În viziunea mea, educația incluzivă este doar pe hârtie. Nouă ne place să spunem că ea există, am implementat reforme, care, de fapt, nu au niciun efect asupra copiilor.
În primul rând, trebuie să fie specialiști care să lucreze cu acești copii. E necesară și dotarea profesorilor. Ei au nevoie de resurse materiale pentru a lucra cu acești copii. La moment, profesorii singuri își pregătesc resursele materiale, audio, video, ca să includă și copiii cu dizabilități, dar asta ia foarte mult timp și, de obicei, profesorii nu reușesc.
E nevoie și de specialiști, pentru că în majoritatea școlilor nici psiholog nu există, nu mai vorbesc de logoped, kinetoterapeut. Faptul că foarte multe școli speciale s-au închis și copiii au fost încadrați în școli de masă, nu cred dacă a fost o idee bună. Pentru unii copii, cu siguranță e o idee bună, dar alții au nevoie de cel puțin o perioadă în care să fie în școală specială. Acolo ei pot primi ajutor special, se pot folosi de metodele specifice, fiindcă în școala de masă nu se folosește nicio metodă și atunci, în general, copilul nu evoluează deloc. Mai mult decât atât, este traumatizat de faptul că el vede foarte mari diferențe între el și semenii lui. Mai avem și fenomenul de bullying.
Sergiu Brînza, directorul Liceului Teoretic „Budești”
Eu aș face schimbări în justiție. Aud de vreo 15 ani că se fac reforme în justiție. Eu cred că problema, până la urmă, este în oameni și în legislația noastră, care este una interpretativă. Cei care au fost în parlament întotdeauna au încercat să scrie în așa fel legile, încât să te uiți din mai multe puncte de vedere și un om vinovat se transformă și în nevinovat la o anumită etapă.
Este foarte important că cei care merg să activeze în procuratură să fie monitorizați. Sunt de acord că ei trebuie să aibă un salariu care să nu-i tenteze spre acte de corupție, dar, în același timp, să știe că, dacă fac un pas greșit, o să fie pedepsiți foarte dur.
Schimbări în educație
Sistemul de învățământ are nevoie de o schimbare radicală, începând de la învățământul preșcolar, până la învățământul universitar. Pentru că numărul de elevi și de copii este, în general, în scădere. Este nevoie ca ceea ce s-a scris în Codul Educației să se formuleze într-un singur document. Cei care lucrează cu domeniul preșcolar au documentele lor regulatorii și nu știu procesele din școala primară. Copilul vine la școală în clasa I și el practic repetă materialul de la grădiniță din grupa pregătitoare.
Sunt foarte multe lucruri care ar trebui scoase din materialul care se studiază la școală și de dat niște lucruri care să-i pregătească pentru viață. Atunci când termină clasa a IX-a, copilul trebuie să se poată descurca în viață, să știe toate lucrurile de care are nevoie.
Apoi, este nevoie de reformat treapta liceală și deja cea superioară. În liceele clasice trebuie să existe doar clase de liceu, fără clase de gimnaziu sau primare. Respectiv, dacă e vorba de profilul umanist, înseamnă că ne axăm pe asta foarte mult. Facem lecții așa ca la facultate – cu teorie, cu seminare, cu participări la conferințe. Astfel, copilul, când merge la 18-19 ani la facultate, nu se simte străin de acel mediu.
Este important și faptul că multe universități private și de stat sunt goale. La Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” și la Universitatea de Stat din Tiraspol sunt câte zece studenți la filologie. La facultatea de istorie, avem câte 10 studenți pe an. La Universitatea de Stat din Moldova, anul trecut, doar cinci studenți au absolvit facultatea de matematică.
Noi ne plângem că nu avem bani, dar nu avem bani pentru că se cheltuie aiurea pe zece universități cu puțini studenți și mulți profesori. Haideți să facem, de exemplu, un centru bun, unde vom pregăti profesori.
Foto: Facebook/ Sergiu Brînza; Facebook/ Nina Capros; Facebook/ Mariana Purice
Foto principală: Tatiana Beghiu
