Castorul european a revenit în Moldova după sute de ani de la dispariție, urmele lui fiind observate pentru prima dată în 2019. Noua casă îi este Rezervația naturală Prutul de Jos, unde a ajuns din România pe calea râului Prut. Datorită vegetației de răchitișuri și sălcișuri, care s-au dezvoltat aici în ultimele două decenii, și a apelor lacului Beleu, castorul are mai multe condiții pentru a se înmulți și a repopula regiunea.
Însă, din cauza secetelor tot mai frecvente, când apa lacului aproape că seacă, șansa ca această specie să se dezvolte este mică. Însă lacul Beleu și Rezervația Prutul de Jos deja dă semne că devine o gazdă mai bună, asta datorită eforturilor de a conserva biodiversitatea din rezervație.
În cadrul rubricii „12 km cubi de apă”, Moldova.org îți povestește despre ecosistemul și biodiversitatea din zona lacului Beleu, dar și despre starea acestuia în noile condiții ale schimbărilor climatice.
Gazdă a unui ecosistem deosebit, Rezervația naturală Prutul de Jos se numără printre cele mai pitorești locuri din Moldova și printre puținele protejate de stat. Aproape două treimi din rezervație sunt ocupate de lacul Beleu, care are cu un ecosistem unic, recunoscut la nivel internațional.
O amprentă a Mării Sarmațiene
Rezervația Prutul de Jos se află la sudul republicii, în raionul Cahul, fiind mărginită pe o parte de localitatea Slobozia Mare, iar pe de alta – de râul Prut. Cu o suprafață de aproximativ 10 km2, Beleu este unul dintre cele mai mari lacuri naturale din țară. Bazinul lui s-a format mai bine de 13 milioane de ani în urmă și este o dovadă a faptului că aici fusese mare – Marea Sarmatică – ce acoperea o bună parte din teritoriul țării.
Bazinul lacului își ia apa din Prut, de care este unit prin două brațe, iar nivelul apei depinde de revărsările și viiturile de primăvară și vară ale râurilor Prut și Dunăre. Astfel, în anii secetoși, nivelul apei scade semnificativ, iar cea mai mare parte din vegetație se usucă. În anii ploioși, însă, o parte din luncă este inundată, iar vegetația își arată întreaga diversitate și splendoare.
Ecosistem unic
Lacul Beleu și lacurile mai mici din apropiere formează un ecosistem unic, iar pentru a-l proteja și conserva, acum 30 de ani a fost creată Rezervația Prutul de Jos.
Ecosistemul adăpostește sute de specii de animale și plante, multe dintre care sunt extrem de rare. În cadrul rezervației se regăsesc 312 specii de plante, printre care sunt și câteva incluse în Cartea Roșie: nufărul alb, săgeata apei, vița sălbatică. Peste 30 de specii de pești ce migrează din Dunăre își găsesc casă în apa dulce a lacului Beleu. Jumătate dintre speciile de reptile ce populează țara noastră se găsesc în rezervație, printre acestea se numără și specii rare, precum broasca țestoasă de baltă.
Prutul de Jos poate fi numit pe bună dreptate un rai al păsărilor, numărul cărora a crescut semnificativ în ultimele decenii. Aici își au habitatul 222 de specii de păsări, dintre care 47 sunt incluse în Cartea Roșie. În timpul verii, pot fi văzute sute de lebede, stârci și rațe. „În anii ploioși, pe lac pot fi observați pelicanii care migrează de pe Delta Dunării, uneori până la 5 mii de exemplare”, spune Viorica Paladi, șefa secției știință la Rezervația Prutul de Jos.
Viorica Paladi activează în cadrul rezervației mai bine de 25 de ani, timp în care, afirmă ea, biodiversitate doar s-a îmbogățit. Rezervația mai adăpostește și 40 de specii de mamifere, dintre care 12 sunt specii rare, cum ar fi vidra, hermelina și nurca europeană, dar și castorul nou ajuns în regiune.
Lacul Beleu a fost recunoscut și la nivel internațional pentru biodiversitatea pe care o găzduiește, fiind inclus în Convenția Ramsar a zonelor umede de importanță internațională. Alături de lacul Beleu, alte două zone umede din țara noastră au fost incluse în Convenție – Aria naturală „Nistrul Inferior”, care cuprinde sectorul de luncă a Nistrului de Jos dintre comunele Copanca şi Palanca și zona „Unguri-Holoşniţa”. Iar din 2019, rezervația se alătură și Rețelei mondiale a rezervațiilor biosferei UNESCO.
Probleme în paradis
Chiar dacă Rezervația Prutul de Jos se înfățișează ca un rai pentru plante și animale, și aici apar probleme. Rezervația este situată aproape de localitate Văleni, una dintre puținele zone din țara noastră unde au fost găsite zăcăminte de petrol.
Astfel, în apropiere funcționează mai multe sonde de extracție a petrolului, construite doar la câteva sute de metri de habitatul mai multor specii de animale. „Extragerea petrolului în această zonă este un potențial pericol de poluare”, spune Anatol Tărîță, șeful Laboratorului Ecosisteme Naturale și Antropizate. Acum mai mulți ani, specialistul, împreună cu un grup de cercetători, a efectuat un studiu al apei din lacul Beleu. Din fericire, rezultatele s-au arătat îmbucurătoare. Însă zgomotul produs de activitatea sondelor poate afecta păsările care viețuiesc în apropiere.
Pe lângă activitatea umană, rezervația este afectată inevitabil și de schimbările climatice. Anii secetoși cu temperaturi extreme sau cantitatea anormală de precipitații afectează starea lacului Beleu. Deseori, acesta devine înnămolit sau poluat. „O problemă majoră cu care ne confruntăm sunt deșeurile aduse de apa Prutului”, spune specialista Viorica Paladi. Pungi de plastic, sticle, ambalaje – toate aceste „urme” ale activității umane ajung în lacul Beleu și sunt oprite de vegetația densă, devenind un pericol pentru viețuitoare. Angajații rezervației sunt nevoiți să apeleze și la voluntarii din localitățile din apropiere pentru a-i ajuta să curețe zona de deșeuri.
O descoperire pentru turiști
Lacul Beleu este o nouă descoperire pentru cei care vor să admire frumosul la ei acasă. Nu e de mirare că anul trecut, când călătoriile în afară au fost restricționate, numărul de vizitatori a crescut semnificativ. „Această tendință se păstrează și astăzi”, ne confirmă Viorica Paladi.
Citește și: Turist în Moldova: Rezervația Prutul de Jos
Rezervația este cel mai potrivit loc pentru iubitorii de a „spiona” păsările, ale căror număr și varietate este foarte mare. Există și un traseu special creat pentru birdwatching. „Încercăm să creăm traseele astfel încât să nu deranjăm ecosistemul”, spune specialista.
Turiștii se pot plimba și cu barca pe oglinda lacului, dar și să înnopteze în sânul naturii, în foișoarele special amenajate. Singura condiție este să fii respectuoși cu natura.
Un articol de Ecaterina Buruiană, stagiară Moldova.org
Sursă foto: facebook.com/rezervatianaturalaprutuldejos
