SexEd pentru adulți. Vasectomia – populară în multe țări, deloc folosită în Republica Moldova

Dacă femeile au o listă lungă de metode contraceptive, pentru bărbați există deocamdată doar două metode testate cu eficiență înaltă: prezervativul și vasectomia.

Citește și: Ce metode de contracepție există și ce ar trebui să știi despre ele

Prima procedură de vasectomie a fost efectuată în 1823 unui câine, însă metoda a devenit din ce în ce mai discutată și aplicată în timpul celui de-al doilea Război Mondial, fiind recomandată cuplurilor care nu își mai doresc copii.

Deși vasectomia se bucură de multă popularitate în mai multe țări dezvoltate, fiind promovată ca alternativă la metodele de contracepție feminine, care vin cu mai multe efecte nefaste, în Republica Moldova nu este practicată deloc din lipsă de cerere.

Informația mi-a fost confirmată de ginecologa Silvia Agop, care este și autoarea câtorva protocoale standardizate privind metodele definitive de contracepție. Am contactat câteva clinici din Chișinău care au declarat că, deși tehnic este posibil de efectuat în Republica Moldova, niciun medic nu face această procedură din lipsa solicitărilor.

Cea mai mare rată a vasectomiilor din lume o are Noua Zeelandă, acolo unde jumătate din bărbați apelează la această metodă, urmată de Canada, unde fiecare al treilea bărbat alege vasectomia.

Ce este vasectomia?

Vasectomia este o procedură medicală de contracepție masculină care presupune tăierea sau blocarea canalelor deferente care transportă spermatozoizii către penis. Astfel, sperma care este ejaculată nu conține spermatozoizi, acest fapt asigurând metodei o eficiență de 99%. Spermatozoizii continuă să se producă, însă aceștia, din cauza că nu mai pot „ieși”, mor și se reabsorb în organism.

Este o intervenție chirurgicală minim invazivă care se efectuează cu anestezie locală și durează maxim 30 de minute. Pacienții pot avea o senzație de inflamație la nivel testicular, iar recuperarea completă are loc peste maxim patru zile.

Eficiența procedurii însă nu este imediată, iar în primele trei luni după efectuarea acesteia se recomandă folosirea unei alte metode de contracepție. La trei luni de la vasectomie, bărbatul poate face un test de fertilitate care va detecta dacă în spermă mai există spermatozoizi.

Contracepția masculină ≠ atentare asupra virilității

Silvia Agop spune că vasectomia nu este utilizată în țara noastră din cauza proastei informări din partea specialiștilor. Un alt motiv ar fi natura patriarhală a societății noastre, iar o metodă de sterilizare masculină este percepută ca o lezare a virilității și masculinității.

„Bărbaților le este frică, pe alocuri, că ar putea avea unele probleme de erecție. Își imaginează că nu vor mai fi capabili să ejaculeze după vasectomie, ceea ce nu este adevărat. Lichidul produs în prostată este ejaculat, doar că el nu conține spermatozoizi.”

Nu este afectat nici libidoul bărbaților care urmează această procedură, din contra, studiile arată că lipsa fricii unei sarcini nedorite crește calitatea vieții sexuale a cuplurilor.

Anterior, metoda era recomandată doar bărbaților care au copii. Acum însă, recomandările internaționale au fost modificate, iar Organizația Mondială a Sănătății recomandă vasectomia ca metodă de contracepție tuturor bărbaților care și-o doresc, inclusiv celor care nu sunt tați. „Rămâne la discreția fiecărui bărbat dacă vrea să devină tată sau nu”, completează Silvia Agop.

Ce se întâmplă dacă te răzgândești

Deși este recomandată ca metodă definitivă, datorită tehnologiilor moderne, în multe țări poate fi efectuată o operație de restabilire a fertilității bărbatului care a urmat procedura.

Deși nu există garanții totale, în cazul vasectomiilor efectuate cu mai puțin de zece ani în urmă, fertilitatea poate fi recuperată.

Bărbații care consideră că ar mai dori copii, dar care optează totuși pentru vasectomie, sunt invitați să înghețe o cantitate de spermă.

Mă visez în presă de pe la 15 ani. Tot atunci am început să public în ziare pentru elevi, să particip la proiecte radio. Am fondat reviste studențești, platforme online, ador Social Media. Am dus un blog activ peste zece ani și nu-mi imaginez să treacă o zi fără să scriu câteva rânduri. Am preluat administrarea Moldova.org în 2012 și nu mi-e frică să-l numesc proiectul vieții. Nu mai am timp pentru reportaje, eseuri și toate textele pe care visez să le scriu pentru Moldova.org, dar sunt fericită că pun umărul prin proiectele pe care le dezvoltăm la existența acestei echipe care documentează, scrie și publică materiale cu care ne mândrim.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.

Subiecte similare