Studiu: În 2021 localitățile cu primari afiliați puterii beneficiază de transferuri cu 40% mai mari decât a celor neafiliați

Gintautas Baranauskas, șef adjunct al Secției Cooperare, Delegația UE în Republica Moldova, a menționat în cadrul prezentării studiului că Uniunea Europeană sprijină dezvoltarea economică regională a Republicii Moldova, buna guvernare și implicarea societății civile în monitorizarea implementării reformelor în toate sectoarele de activitate.

„Cunoaștem care sunt provocările cu care se confruntă autoritățile publice locale în procesul de atragere a investitiilor si dezvoltare a regiunilor, deoarece la nivel local, dezvoltarea depinde foarte mult de finanțare. De aceea, este foarte important ca să existe niște reguli clare privind distribuirea fondurilor publice. În acest sens, aș vrea să menționez că sprijinul UE pentru dezvoltarea locala este foarte vast, UE a lansat mai multe proiecte in ultimii ani in Republica Moldova, care au oferit suport diferitor actori la nivel local, inclusiv autoritatilor publice locale”, a spus Gintautas Baranauskas.

Potrivit autorilor studiului, clientelismul s-a manifestat doar la transferurile pentru cheltuieli capitale. Conform legii Bugetului de stat pentru anul 2021, localitățile care au primari reprezentanți ai partidelor de la guvernare urmează să beneficieze de transferuri inter-bugetare cu 40,2% mai mari decât orașele și satele care au administrații neafiliate guvernării.

Totodată, studiul arată că doar 44 la sută dintre localitățile care au primari neafiliați politic guvernării vor primi bani din bugetul de stat pentru cheltuieli capitale (281 din 637), comparativ cu 69% dintre localitățile administrate de persoane afiliate politic partidelor de la guvernare (162 din 235).

Tatiana Ivanicichina, secretară de stat, Ministerul Finanțelor a menționat că Ministerul Finanțelor este în proces de a modifica hotărârea de Guvern care reglementează grupul de lucru de evaluare a proiectelor de investiții capitale. „În acest sens, intenționăm să creăm un cadru transparent pentru propunerile de proiecte de investiții capitale, atunci când acestea vor fi propuse la etapa de elaborare a bugetului anual. Ele vor trece un filtru în Ministerul Finanțelor și doar după aceea vor fi incluse în legea bugetului de stat. Sperăm că acest nou mecanism va spori atât transparența includerii proiectelor de investiții în bugetul de stat, cât și va contribui la implementarea mai eficientă a acestora”, a declarat secretară de stat.

Stanislav Ghilețchi, director adjunct al IPRE și unul din autorii studiului, a menționat că fenomenul clientelismului nu poate fi eliminat în întregime, chiar și existența unor transferuri calculate doar în bază de formule nu asigură o „imunitate” totală față de clientelismul politic. Partidele de la guvernare pot schimba formulele de calcul ale transferurilor inter-bugetare pentru a-și realiza scopurile politice. De exemplu, dacă guvernarea este susținută de populația în etate, atunci poate fi modificat mecanismul de distribuire a transferurilor, astfel încât zonele cu o pondere mai mare a persoanelor vârstnice să beneficieze de pe urma alocărilor bugetare. Dar politicile publice și acțiunile autorităților trebuie să contribuie la diminuarea și reducerea acestui fenomen din societate.

„Clientelismul politic este o temă prezentă pe agenda întregului sistem administrativ și politic din Republica Moldova. În acest sens, anume modul cum sunt repartizate resursele pentru investiții pe parcursul a 30 de ani de fapt a creat așa o atmosferă la noi în țară, când autoritățile publice locale au o totală neîncredere în instituțiile statului. Noi știm cum au fost distribuite resursele în cadrul elaborării bugetului și faptul că ni se spune că există niște reguli, noi vedem că ele nu funcționează atunci când se implică factorul politic”, a punctat Viorel Furdui, director executiv al Congresului Autorităților Locale din Moldova