Comemorarea Pogromului de acum 80 de ani a adus câteva premiere în România: pentru prima data Parlamentul a organizat o ședință solemnă în memoria victimelor, pentru prima dată președintele Klaus Iohannis decorează persoane care au avut de suferit în perioada celui de-al Doilea Război Mondial, din cauză că erau evrei. Este vorba despre Cernea Musi-Mihail, Evron Jehuda și Moshe Yassur, care au primit Ordinul Național „Serviciul Credincios” în grad de Cavaler pentru pentru înalta ținută morală de care au dat dovadă de-a lungul vieții, precum și pentru eforturile depuse pentru păstrarea vie a memoriei victimelor Holocaustului – o tragedie pe care omenirea nu trebuie să o mai cunoască.
La Iași, pentru comemorarea pogromului care a avut loc în acest oraș în 1941 au fost prezenți ambasadori, istorici, oficiali locali, precum și Reprezentantul Special al Guvernului României pentru Promovarea Politicilor Memoriei, Combaterii Antisemitismului şi Xenofobiei, Alexandru Muraru care este principalul inițiator al manifestărilor de aducere aminte care au avut loc astăzi, atât în București, cât și în fosta capitală a principatului moldovean.
Pentru a putea construi un viitor bazat pe valorile toleranţei, diversităţii şi respectului reciproc nu trebuie să uităm trecutul, a spus ambasadorul Statului Israel la Bucureşti, David Saranga, în timpul conferinţei internaţionale „Iaşi 1941-2021: Memorie, Asumare, Uitare”.
„Memoria este esenţială pentru poporul evreu”, a mai adăugat ambasadorul Saranga, subliniind că „nepăsarea şi dezinformarea au rămas factori care au permis apariția xenofobiei, intoleranței şi antisemitismului. Să nu fim indiferenţi în faţa urii, să nu acceptăm banalizarea răului, să le povestim tinerilor generaţii din nou şi din nou despre tragedia Holocaustului”. Am citat din discursul ambasadorului statului Israel la București, discurs ținut la Iași.
De asemenea, ambasadorul Elveției în România, Arthur Mattli a declarat că „viitorul are nevoie de amintiri. Fără memorie ne-am lipsi de umanitate iar trecutul ignorat s-ar repeta în mod fatal”. Reprezentantul Special al Guvernului pentru Promovarea Politicilor Memoriei și Combaterii Antisemitismului Alexandru Muraru a ținut să spună că pogromul din 1941 „a schimbat cu totul destinul oraşului Iaşi şi istoria acestuia”
În dimineaţa zilei de sâmbătă, 28 iunie 1941, soldaţi români şi germani, membri ai serviciului român de siguranţă, poliţia şi mase de locuitori au comis crime şi jafuri la adresa evreilor din Iaşi.
Mii dintre aceştia au fost ucişi în casele lor şi pe stradă, iar alte mii au fost arestaţi de patrule de soldaţi români şi germani şi duşi la sediile poliţiei. În următoarea zi, cunoscută sub numele de ''Duminica neagră'', soldaţii români au împuşcat mii de evrei care fuseseră încarceraţi în secţia de poliţie.
Supravieţuitorii masacrului din oraş au fost îmbarcaţi în două trenuri cu vagoane de marfă: primul cu destinaţia Călăraşi a avut 33 de vagoane şi peste 5000 de persoane, iar al doilea a plecat spre Podu Iloaiei, cu 18 vagoane şi peste 1900 de persoane. Cei mai mulți dintre cei urcați în aceste trenuri ale morții și-au pierdut viața pe drum, pentru că așa cum spun istoricii nu a fost un simplu transport, ci „o strategie de a ucide lent, prin metode greu de imaginat”. În total, peste 13.000 de evrei au murit în timpul pogromului de la Iași.
