Mecanismul compensatoriu pentru detenția în condiții precare în Republica Moldova a fost determinat de eliberarea din sistemul penitenciar a unor persoane publice. Aceasta este estimarea autorilor unui document prezentat, miercuri, de către Asociația Promo-LEX, în cadrul unei conferințe de presă.

Asociația Promo-LEX a efectuat un studiu despre modul de implementare în Republica Moldova a mecanismului preventiv și compensatoriu.

Demersul Asociației prezintă esența mecanismului preventiv și compensatoriu despre condițiile de detenție în Republica Moldova, evoluția și eficiența acestuia, din momentul punerii lui în aplicare în 2019 și până în prezent.

Totul a pornit de la faptul că Înalta Curte Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) să constat că condițiile precare de detenție în Republica Moldova sunt o problemă sistemică.

Ca rezultat, autoritățile moldovenești au introdus prin Legea Nr. 163 din 20-07-2017 modificări la art. 385 din Codul de procedură penală. Mai exact, a fost completat articolul cu alineatele 5 şi 6, care prevăd implementarea unui mecanism privind reducerea pedepsei penale odată cu pronunțarea sentinței de condamnare dacă prevenitul a fost deținut în condiții precare de detenție.

În același timp, prin Legea nr. 272 din 29 noiembrie 2018, Codul de Procedură Penală a fost completat cu articolele 473/1 – 473/4, care legiferează instituția reducerii pedepsei condamnatului deținut în condiții precare de detenție.

Aceste două legi au fost publicate pe 20 octombrie 2017 și, respectiv, 12 decembrie 2018. Prevederile referitoare la noul remediu compensatoriu au intrat în vigoare la 1 ianuarie 2019.

Astfel, până la 27 martie 2021, au fost depuse 10.874 de cereri legate de condițiile pretinse inadecvate de detenție. Din acestea, 9.840 de cereri au fost remise în temeiul articolului 473/2 și alte 1.196 de cereri – în temeiul articolului 385/5 din Codul de Procedură Penală. Instanțele naționale au finalizat examinarea a 8.151 de astfel de cereri, în timp ce restul erau încă în proces de examinare.

Prin urmare, de la intrarea în vigoare a Legii, mecanismul compensator a devenit foarte popular printre persoanele aflate în detenție. Peste 80% din totalul deținuților au solicitat judecătorilor de instrucție fie aplicarea mecanismului prin reducerea termenului de pedeapsă cu închisoarea, fie oferirea unei compensații monetare.

În același timp, Guvernul a inițiat modificări ale cadrului normativ care reglementează instituția mecanismului preventiv și compensatoriu. Autorii analizei estimează că factorul care a declanșat acest proces a fost eliberarea din sistemul penitenciar a unor persoane publice.

Ministerul Justiției în colaborare cu Administrația Națională a Penitenciarelor au elaborat un proiect de lege despre modificarea instituției recursului compensator înregistrat prin cererea nr. 03/3846 din 25 mai 2020 de către Cancelaria de Stat. Numai că proiectul de lege încă nu a fost adoptat de către Parlament.

Autorii documentului încurajează autoritățile să ia măsuri pentru a îmbunătăți condițiile din închisori și facilitățile de detenție în conformitate cu Convenția ONU împotriva torturii și altor pedepse ori tratamente crude, inumane sau degradante și cu Regulile minime standard ale ONU pentru tratamentul deținuților.