Dai un ban, dar rămâi în Consiliului Europei. Rusia obligată să achite 1 mln de euro în dosarul școlilor din Transnistria

Autoritățile din Rusia au primit temă pentru acasă din partea Curții Europene a Drepturilor Omului (CtEDO). Este vorba de prezentarea unui plan concret pentru executarea hotărârilor Curții în cauzele cu privire la violarea dreptului la educație în regiunea transnistreană. O decizie în acest sens a fost luată, recent, de Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei, după ce Rusia, timp de nouă ani, s-a eschivat de la executarea deciziei în cazul grupului de cauze Catan și alții v. Federația Rusă.

Este vorba de achitarea a 1,02 milion de euro, bani pe care Federația Rusă trebuie să-i achite celor 170 de pedagogi, părinți și foști elevi ai școlilor din Grigoriopol, Tighina și Rîbniţa. Dacă Rusia va continua să ignore hotărârile, aceasta ar putea fi suspendată din calitatea sa de membru al Consiliului Europei.

Cum s-au desfășurat evenimentele, în ordine cronologică

1. Grafia latină, interzisă în școlile din „rmn” 

La 18 august 1994, autoritățile rmn interzic folosirea grafiei latine în școli. Ele fac trimitere la așa-zisa constituție locală, potrivit căreia, limbile oficiale sunt „moldovenească”, rusă și ucraineană. Limba „moldovenească” trebuie să folosească doar alfabetul chirilic. 

În mai 1999, autoritățile separatiste decid că orice școală care aparține unui „stat străin” și care funcționează pe teritoriul „său” trebuie să fie înregistrată de autoritățile rmn, iar în caz contrar, nu va fi recunoscută.

La 14 iulie 2004, autoritățile transnistrene încep să aplice acțiuni pentru închiderea tuturor școlilor care utilizează alfabetul latin.

2. Școli luate cu asalt și deconectate de la energia electrică

Școala „Evrica” din Rîbnița, luată cu asalt de miliția transnistreană

Începând cu anul 1997, școala este adăpostită de clădirile construite din fondurile publice ale Republicii Moldova. Aceasta folosește alfabetul latin și programul de studii aprobat de Ministerul Educației al RM.  În februarie 2004, autoritățile rmn susțin că încăperea ocupată de instituția de învățământ aparține așa-zisului departament de educație din Rîbnița. Elevii, părinții și profesorii școlii decid să opună rezistență și să apere școala. Ei stau zi și noapte lângă școală. La 29 iulie 2004, poliția transnistreană ia cu asalt instituția, iar părinții și elevii sunt goniți. Miliția și reprezentanții „departamentului de educație” efectuează vizite la părinții elevilor înscriși în școală, cerându-le să-i transfere într-o școală înregistrată de rmn. În caz contrar, aceștia vor fi concediați de la locurile lor de muncă și chiar ar putea fi decăzuți din drepturile părintești.  

În septembrie 2004, în urma intervenției Misiunii OSCE în Moldova, școala este înregistrată ca o instituție privată și străină de învățământ. În octombrie, regimul de la Tiraspol oferă școlii o autorizație care îi permite să se redeschidă în clădirea unei foste grădinițe. Cu toate acestea, școala devine ținta acțiunilor de vandalism: periodic, geamurile sunt sparte, iar copiii sunt intimidați de populația vorbitoare de limbă rusă.

În anul școlar 2002-2003, instituția avea 683 elevi, iar în 2008-2009, numărul lor a scăzut la 345.

18 elevi și 13 părinții se adresează la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului. 

Școala „Alexandru cel Bun” din Tighina, deconectată de la energia electrică

Și în școala „Alexandru cel Bun” din Tighina (Bender) lecțiile erau predate în limba română, folosindu-se alfabetul latin. În iunie 2004, administrația instituției este atenționată că ar putea fi închisă dacă nu este înregistrată de „ministerul” rmn.

La 18 iulie 2004, școala este deconectată de la alimentarea cu apă și de la energia electrică. Iar peste o zi, administrația instituției de învățământ află că nu mai poate folosi încăperea. Profesorii, părinții și elevii refuză să părăsească clădirea. După zece zile, miliția transnistreană renunță la tentativele de a-i alunga.

În septembrie 2004, după diferite negocieri cu observatori internaționali, inclusiv cu reprezentanți ai Consiliului Europei, este restabilită conectarea la apă și electricitate. Totuși, regimul local impune școala să închirieze spații, cerând un tarif destul de mare. 

În 2002-2003, școala avea 1751 elevi, iar în 2009 – 901. 

Un grup de 26 de copii care au frecventat școala în perioada respectivă și 17 părinți s-au adresat la CtEDO.

Școala „Ștefan cel Mare” din Grigoriopol: profesori, elevi și părinți expulzați

În 1996, la cererea părinților și a copiilor, administrația școlii care folosește alfabetul chirilic trimite o serie de demersuri către autoritățile transnistrene, prin care cer să li se permită să folosească alfabetului latin. Ca urmare, regimul local a organizat, între 1996 și 2002, o campanie media de intimidare și amenințare. Punctul culminant a fost atins la 22 august 2002, când poliția transnistreană ia cu asalt școala și expulzează profesorii, elevii și părinții care sunt în clădire. Președintele comitetului elevilor este arestat și penalizat cu 15 zile de detenție administrativă. Ministerul Educației al Republicii Moldova decide să mute temporar școala într-o clădire din Doroțcaia, un sat la circa douăzeci kilometri de Grigoriopol și controlat de guvernul de la Chișinău. În fiecare zi, elevii și profesorii sunt transportați la Doroțcaia în autobuze furnizate de către autoritățile RM. 

În toată această perioadă, copiii sunt supuși controlului de identitate și hărțuiți. 

În anul de învățământ 2000-2001, școala avea 709 elevi, iar în perioada 2008-2009, numărul acestora a scăzut până la 169. 

La CtEDO se adresează 46 de copii și 50 de părinți.

3. Cauza Catan şi alţii c. Moldovei şi Rusiei

La CtEDO sunt depuse cererile a peste 170 de profesori, copii și părinți din stânga Nistrului (Grigoriopol, Bender/Tighina, Rîbniţa). Reclamanții se plâng de violarea drepturilor prevăzute de Articolele 8 (dreptul la respectarea vieții familiale) și 2 din Protocolul nr. 1 la Convenție (dreptul la educație), interpretate prin prisma prevederilor Articolului 14 din Convenție (nediscriminare). Responsabilă pentru aceste intimidări și încălcări este considerată Federația Rusă.

4. Hotărârea Marii Camere: Rusia, obligată să achite peste un milion de euro 

La 19 octombrie 2012, Marea Cameră a Curții Europene a Drepturilor Omului (CtEDO) condamnă Federația Rusă pentru încălcarea dreptului la educație în cauza Catan și alții c. Moldovei și Rusiei. Curtea obligă Rusia să achite 1,02 milioane de euro reclamanților – câte 6.000 de euro pentru fiecare din cei 170 de reclamanți (prejudiciu moral) și 50.000 de euro în total (prejudiciu material). 

Ce legătură are Rusia

Evenimentele cele mai importante au avut loc între anii 2002-2004, perioadă în care CtEDO, în cadrul dosarului Ilașcu, a luat decizia că Federația Rusă a contribuit la crearea regimului separatist în regiunea transnistreană, acordându-i sprijin militar, economic și financiar. Guvernul rus nu a furnizat Curții dovezi care ar infirma acele constatări.

Astfel, Curtea a decis că faptele de care se plâng reclamanții din școlile cu predare în limba română țin de jurisdicția Rusiei. Decizia urma să fie executată în 3 luni de la pronunțare.

Nouă ani de la decizia CtEDO

După decizia Marii Curți, Ministerul rus de Externe declară că hotărârea CtEDO este una părtinitoare și politică. 

Anii treceau, iar Promo-LEX, organizație care a reprezentat reclamanții în fața Înaltei Curți, a expediat mai multe adresări către Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei, instituție responsabilă de monitorizarea implementării deciziilor CtEDO. Avocații moldoveni atenționează că Rusia nu respectă decizia luată în octombrie 2012.

„Au fost emise cel puțin 18 rezoluții și decizii ale Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei pe acest caz. De fiecare dată se atenționa și se solicita Rusiei executarea deciziei”, spune Alexandru Postică, directorul Programului Drepturile Omului de la Promo-LEX.

Astfel, până în prezent, în cazul grupului Catan și alții au fost emise patru rezoluții, în care Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei și-a exprimat îngrijorările și constată că autoritățile ruse au eșuat în a ajunge la un răspuns acceptabil întru executarea acestei hotărâri.

Termen concret – decembrie 2021

Enlarge

alegeri_-1
Octombrie 2017. Un grup de elevi și profesori de la LT „Ștefan cel Mare și Sfânt” din Grigoriopol au protestat în fața Ambasadei Federației Ruse

La ședința din 7-9 iunie curent, Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei iarăși discută problema privind neexecutarea deciziilor. Drept rezultat, Rusiei i se impune un nou termen limită – până în decembrie 2021, aceasta trebuie să propună un plan concret de executare a hotărârilor din acest caz. 

În decizie se menționează că, până la momentul de față, victimele nu au beneficiat de nicio formă de despăgubire pentru prejudiciile suferite. De asemenea, Comitetul de Miniștri a invitat Secretarul General să scrie o scrisoare în adresa ministrului Afacerilor Externe al Federației Ruse, pentru a sublinia obligația necondiționată de a respecta hotărârile Curții în această cauză. Dacă nu vor fi realizate progrese tangibile până la următoarea examinare a Comitetului, acesta va putea apela la toate mijloacele adecvate pentru a asigura executarea hotărârii pe această cauză. 

„Este o măsură premergătoare unui eventual nou proces. Astfel, Comitetul de Miniștri s-ar putea să se adreseze Curții Europene cu o cerere prin care să solicite constatarea încălcării obligației de a executa o hotărâre definitivă a Curții Europene și, drept urmare, Federația Rusă ar putea fi suspendată din calitatea sa de membru al Consiliului Europei”, explică Alexandru Postică.

Alte cazuri pierdute de Rusia la CtEDO

Enlarge

alegeri_
Decembrie 2014. Ion Iovcev, directorul LT „Lucian Blaga” din Tiraspol

Între timp, alte două dosare ce vizează școlile cu predare în limba română din regiunea transnistreană au fost pierdute la CtEDO. Și în aceste cazuri sunt descrise aceleași forme de intimidări și încălcări. Astfel, Curtea a constatat că Federația Rusă se face vinovată pentru violarea dreptului la instruire, respectarea vieții private și de familie, dar și violarea dreptului la libertate și siguranță. 

Cauza Bobeico şi alții c. Moldovei și Rusiei. Reclamanți au fost 10 elevi, un profesor și un tutore din școala cu predare în limba română din Tighina. La 23 octombrie 2018, CtEDO a acordat reclamanților câte 6.000 de euro cu titlu de prejudiciu moral și 4.000 de euro cu titlu de costuri și cheltuieli.

Cauza Iovcev și alții. La 17 septembrie 2019, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat din nou Rusia în cazul a patru școli cu predare în limba română din Transnistria – LT „Lucian Blaga” din Tiraspol, LT „Mihai Eminescu” din Dubăsari, LT „Ștefan cel Mare” din Grigoriopol și Gimnaziul din satul Corjova, raionul Dubăsari. Curtea a dispus achitarea sumei de 126.000 euro cu titlul de prejudicii morale și 5.000 euro cu titlul de costuri și cheltuieli pentru reprezentare. 

Sursă foto: Facebook/Salvați școlile din Transnistria

Am absolvit facultatea de litere, dar lucrez în jurnalism din '98. O perioadă îndelungată am fost știristă profilată pe teme economice și sociale. Din 2014 lucrez la Moldova.org, unde am descoperit toată paleta de culori ale presei online. Îmi place să scriu materiale explicative și analitice. Politica editorială a redacției mi-a permis să-mi lărgesc viziunile asupra mai multor aspecte ale vieții.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.