De ce Bitcoin nu poate fi un mijloc de plată eficient? 3 motive principale

Bitcoin, cea mai veche și în același timp cea mai cunoscută criptomondă, începe să fie criticată inclusiv de adepții acestui sistem. Potrivit lor, moneda digitală are defecte destul de mari. Chiar și cel mai fluturat atribut, al anonimității plății sau deținerii, de fapt cam dispare. Lasă urme care pot fi mai apoi reconstituite. Între timp chiar și pentru acest sistem considerat de monede descentralizate, care este însă în sine un sistem de plăți și oportunitate de speculații, apar alternative mult mai viabile la Bitcoin. Astazi, s-a depreciat cu 10%, după ce autoritățile din provincia chineză Sichuan au interzis minarea criptomonedei.

Cu toate că acest sistem este considerat antiinflaționist, anonim, independent de politica monetară se dovedește a fi plin de erori, unele constructive, altele din perspectivă practică. Prima, cea arhicunoscută, este trăsătura energofagă– Bitcoin consumă cantități uriașe de energie. Minarea presupune cantități uriașe de energie, iar ca efect impactul asupra mediul este devastator, scrie Digi24.

Minerii de cripto folosesc calculatoare special construite pentru a rezolva ecuații matematice complexe care ajută tranzacționarea cu monede. Minerii sunt recompensați pentru eforturile lor, fiind plătiți în criptomonedă. Cu toate acestea, întregul proces necesită multă energie și poate consuma mai mult decât țări întregi, cum ar fi Finlanda și Elveția, conform unui studiu Cambridge.

Pe de altă parte, Ethereum – a doua cea mai mare criptomonedă privită uneori ca o alternativă la Bitcoin – vine cu o altă metodă de exploatare care necesită mai puțină energie, arată o analiză CNBC. Aceasta utilizează un alt mecanism al validării în rețea. În cele din urmă, ar trebui să elimine necesitatea unor cantități mari de putere de calcul necesare pentru validarea tranzacțiilor, iar cei din spatele Ethereum susțin că va consuma cu 99% mai puțină energie decât sistemul cunoscut. Cu toate acestea încă e departe de așa ceva.

Un alt defect, care abia iese la iveală, este trasabilitatea. La începutul acestei luni, autoritățile de securitate cibernetică din statele unite au anunțat că au reușit să recupereze 2,3 milioane de dolari din despăgubirea de 4,4 milioane plătită de Colonial Pipeline hackerilor care au blocat sistemul. Au fost plăți făcute în Bitcoin, ceea ce înseamnă că au putut urmări tranzacții.

FBI a declarat că agenții săi au putut identifica un portofel de monedă virtuală pe care hackerii l-au folosit pentru a colecta plata. Se dovedește că cei care folosesc intens Bitcoin și mai ales dacă e folosit pentru a obține bunuri și servicii reale, identificarea devine posibilă. Există alte criptomonede care încearcă să remedieze acest lucru și să ofere mai mult anonimat. Monero și Zcash ar fi în această categorie.

Marea eroare și de fapt existențială este că nu e un sistem viabil de plată. Nu funcționează bine ca monedă. În teorie, Bitcoin trebuia să ofere un mediu de schimb anonim și eficient, dar nu a funcționat. E „lent și greoi” într-o lume în care vitează e cerința principală. În plus este extrem de volatil. O fluctuație de 30% într-un interval de nici 24 de ore reprezintă îi taie orice șansă la a deveni mijloc de plată eficient. Și cu astfel de defecte, rămâne de fapt doar un pseudoactiv de speculație, în care unii câștigă, iar alții pierd.

#motive #mijloc eficient de plata #criptomonede #bitcoin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

BERD dezminte informațiile că Portului Internațional Liber Giurgiulești, că acesta ar putea fi cedat unei companii ucrainene via România.

„Obiectivul strategic al BERD rămâne să găsească un investitor de renume care să dezvolte Portul Internațional Liber Giurgilesi la întregul său potențial pe termen mediu și lung. În acest context, purtăm consultări intense cu autoritățile moldovenești cu privire la viitorul portului, inclusiv în continuare investiții și dezvoltare în zonă”, se arată în informația BERD.

Premierul român, Marcel Ciolacu declara la sfârșitul lunii septembrie 2023, că România intenționează să cumpere Portul Internațional Liber Giurgiulești din Republica Moldova. Această decizie survine în contextul unui scandal de proprietate și legalitate, în care Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a preluat portul în urma unor acuzații de escrocherii la adresa fostului său angajat, Thomas Moser. Este vorba de delapidarea averii străine de către foști factori de decizie în cadrul companiei Bemol.

Sechestru și dosar penal

În iunie 2022, a apărut informația că, la solicitarea Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), judecătorul de instrucție a impus sechestru în sumă ce depășește 150 milioane lei pe active care formează capitalul social al companiei Danube Logistics, care gestionează Portul Internațional Liber Giurgiulești.

Mathias von Tucher, directorul Danube Logistics SRL, a calificat acest sechestru drept „o expropriere a BERD-ului”. Potrivit Procuraturii, cauza penală datează din 2020 și vizează delapidarea averii străine de către foști factori de decizie din compania Bemol „și ține de acțiuni pretins ilegale care au stat la baza preluării gestionării portului”.

„Drept rezultat al investigațiilor, în iunie 2022, o persoană cu rol de factor de decizie a fost pusă sub învinuire de către procurorii PCCOCS, persoană care pe parcursul urmăririi penale se prevalează de prezumția nevinovăției, potrivit legii”, preciza Procuratura.

Este vorba de Thomas Moser, care a fost până în mai 2021 beneficiar final al Danube Logistics, operatorul PILG, administrată de el până în 2019.

Fostul angajat BERD Thomas Moser, pus sub învinuire

Fostul administrator Thomas Moser, care s-a aflat la cârma portului Giurgiulești până în anul 2021 a fost pus sub învinuire de către procurorii PCCOCS în vara anului 2022, fiind acuzat de delapidarea averii străine. Ultima dată acesta se afla în Austria.

Conflictul de la Portul Giurgiulești a apărut atunci când Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), cu sediul în Londra, a preluat Portul Internațional Giurgiulești în mai 2021, de la Thomas Moser, un fost bancher BERD care era administratorul portului și odată devenind proprietarul acestuia, a fost implicat într-o dispută juridică cu proprietarul inițial din Azerbaijan Rafig Aliyev.

Aliyev, prin intermediul companiei sale Bemol, care este un important operator de stații PECO din Moldova, se judecă cu BERD în instanțele civile din Moldova. El a făcut, de asemenea, acuzații penale pentru infracțiunile de fals împotriva avocaților și altor agenți ai băncii, precum și împotriva lui Moser, acuzândul de delapidare. Ambele cazuri sunt investigate de procurorii din Moldova.

Portul Giurgiulești cumpărat cu 344 de dolari și vândut cu 1000 de euro

La mijlocul anului 2020, a devenit evident că BERD poate pierde controlul asupra PILG și era în căutare de soluții pentru a evita un astfel de scenariu. Una dintre aceste soluții a fost controversata modificare în regim de urgență a legislației privind spălarea banilor – proiect promovat în iulie 2020 de Guvernul Chicu pentru a ajuta BERD.

Atunci documentul în final nu a mai ajuns a fi votat în lectură finală, din cauza scandalului iscat. În circumstanțele create, BERD, împreună cu administrația Danube Logistics, avocați și alte persoane au încercat să identifice noi soluții. Una dintre acestea era preluarea de către BERD a controlului asupra grupului Danube Logistics.

Începând cu 2014, au fost inițiate mai multe procese cu referire la portul Giurgiulești și împotriva lui Thomas Moser, care la acea perioadă era mandatar împuternicit al grupului de firme Bemol Retail SRL, Bemol Refinery SRL, Danube Logistics SRL și, în același timp, era administrator al Bemol Retail SRL. În cadrul proceselor a fost solicitată recuperarea daunelor cauzate de fraudă în perioada de administrare a companiei Bemol Retail SRL și în legătură cu tranzacția de vânzare cumpărare, în urma căreia Thomas Moser s-a declarat în 2011 proprietarul operatorului portul Giurgiulești, suma tranzacției fiind de doar 344 de dolari SUA.

La 19 mai 2021, BERD a anunțat prin intermediul unui comunicat de presă că pe data de 7 mai 2021 a achiziționat grupul de companii Danube Logistics, devenind astfel singurul beneficiar final al operatorului Portului Internațional Liber Giurgiulești (PILG). Totodată, BERD nu a comunicat detalii privind forma juridică și suma tranzacției. Din registrul oficial al întreprinderilor din Cipru, aflăm că într-adevăr pe data de 7 mai 2021, BERD a devenit noul proprietar al companiei Thomo Invest Ltd, iar suma tranzacției a constituit 1000 de Euro.

Astfel, BERD a cumpărat cu 1000 de Euro un obiectiv economic de importanță strategică națională, în care până la moment s-au investit peste 50 de milioane de Euro.

Anunțul Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) privind achiziția grupului de companii Danube Logistics, devenind astfel unicul beneficiar final al operatorului Portului Internațional Liber Giurgiulești (PILG), a provocat mai multe reacții negative din partea specialiștilor și a politicienilor, care însă au fost mult mai anemice în comparație cu alte cazuri asemănătoare. Totodată, nu a comentat în niciun fel acuzațiile că folosește scheme cu offshor-uri și operează în acest caz de o manieră netransparentă și practic ilegală, ignorând vădit Guvernul și autoritățile Republicii Moldova.

Tranzacția a avut loc în timp ce acțiunile Danube Logistics SRL se află sub sechestru judiciar în vederea executării hotărârii judecătorești definitive și cu încălcarea obligațiilor impuse de Acordul Investițional, care prevede acceptul obligatoriu al Guvernului Republicii Moldova pentru orice tranzacție de înstrăinare a portului sau a cotelor părți ale acestuia.