Fiecare dintre noi s-a pomenit măcar o dată în viață în situația în care constată că are lucruri de care nu se mai folosește. Și parcă ai vrea să le arunci, dar parcă ți-ar părea rău, pentru că, în primul rând, poluezi mediul și, în al doilea rând, poate cineva le mai poate folosi. Atunci apare întrebarea: Ce ar trebui să faci cu ele?
Încă din 2003, în multe țări ale lumii, pe rețelele de socializare au fost create mii de grupuri de donație de obiecte – Freecycle, care intermediază între persoanele care au lucruri pe care nu le mai doresc și persoanele care le-ar putea folosi. Astfel, dacă mai înainte a doua viață a lucrurilor era o chestiune de lipsă de bani, astăzi ține mai mult de ecologie și consum responsabil.
Un astfel de grup a fost creat și în Republica Moldova. Free Cycle Chișinău activează de un an și jumătate și întrunește mai mult de 13 mii de membri. Scopul principal este de a oferi o viață cât mai lungă obiectelor folosite.
Cum a apărut ideea
Inițiatorul grupului Free Cycle Chișinău este Marcel Lazăr, muzicianul care a dat naștere proiecte culturale cum ar fi „Moldo Crescendo”, „Cu pianul prin Chișinău”, „Concert pe întuneric” sau al serilor tematice „Din pod”. Ideea i-a venit după ce a revenit din București, unde a putut găsi mobilă pe un astfel de grup, și a realizat că în Moldova așa ceva nu există.
„Este o mișcare mondială care are drept scop stoparea consumerismului. De ce să nu fie și la noi așa ceva?”, zice muzicianul. Astfel, pe 6 ianuarie 2020, a creat Free Cycle Chișinău, iar de la fondare și până în prezent sunt 13.100 de membri.
Oferim bunuri, nu cerem și nu facem schimb de lucruri
Grupul are doar trei reguli de bază:
- În grup doar se oferă, nu se cere și nu se face schimb de lucruri;
- Ne respectăm reciproc și folosim un limbaj decent;
- Invită-ți prietenii! :).
„Ideea de bază a grupului este să dai ceva necondiționat. De asta și funcționează atât de bine în multe orașe, fiindcă se pornește de la ideea de a oferi și nu de a cere sau a face schimb.”.
Uneori, schimbul de lucruri poate fi tratat ca o formă de vânzare, de a oferi ceva în schimb la alt obiect. Astfel, se creează un fel de sistem de barter, prin care prioritate are cel care oferă ceva în schimb, asta încălcând regulile grupului. Totodată, se întâmplă cazuri când cel care ia lucrul oferit poate să dea ceva simbolic în schimb. „Mie mi s-a întâmplat să dau niște sandale și cineva mi-a dat un ceai de tei. I-am mulțumit, desigur, dar nu a fost o condiție pentru a da sandalele”, adaugă Marcel.
Ce se oferă?
Dacă ar fi să facem un top al lucrurilor pe care oamenii le donează cel mai des pe grup, atunci pe primul loc s-ar situa lucrurile și hainele pentru copii. Este ușor de înțeles – copii cresc rapid și nu reușesc să poarte hainele prea mult timp. De aceea, părinții preferă să doneze aceste hăinuțe în loc să le țină depozitate.
Pe poziția secundă se situează îmbrăcămintea și încălțămintea pentru maturi. Pentru unele, se dau adevărate bătălii. De exemplu, oferta cu o rochiță pentru balul de absolvire a strâns peste 900 de aprecieri, 51 de comentarii și 4,4 k de distribuiri.
Pe poziția a treia se situează ofertele cu mobilă și obiectele din casă, cum ar fi vase de bucătărie, borcane, etc., dar și produse de igienă și cosmetice.
Mai sunt două categorii care trebuie menționate aparte. În postările din grup, foarte des poți întâlni oferte pentru adopția animalelor de companie. Nu în toate cazurile, dar se mai întâmplă ca pisoii și cățeii să-și găsească o nouă casă.
O altă categorie, potrivit lui Marcel Lazăr, sunt cărțile. „A fost o inițiativă de a propune cărțile pe care le-am citit și nu mai avem nevoie de ele. Decât să le ținem acasă și să se prăfuiască, mai bine să le dăm ca să fie citite”. Astfel, printre postările grupului au apărut multe manuale și cărți. Sunt multe manuale de care copiii nu mai au nevoie și părinții acestora le propun spre donare. Cât privește cărțile, una dintre cele mai solicitate este „Numele trandafirului” de Umberto Eco, pe care a propus-o chiar Marcel Lazăr. „O dau cu condiția ca cel care o ia s-o dea mai departe după ce o citește”, a scris el în postarea sa. „Acum oamenii stau în rând pentru a citi romanul”, povestește Marcel.
Despre Pliușkin și cazuri de fraudare
„Grupul merge foarte bine la noi, pentru că suntem o țară săracă și se ia tot ce este gratuit. Uneori oamenii nici nu analizează bine dacă au nevoie de lucrul acesta și-l iau după principiul – «e gratis, îl luăm, pe urmă ne lămurim dacă ne trebuie sau nu». Și asta, desigur, e greșit”, spune Marcel. Personaje ca Pliușkin (n.r., personaj din romanul ,,Suflete moarte”, care a dat denumirea unui sindrom asociat colectării unui număr mare de obiecte și lucruri inutile în casă), nu ocolesc acest grup. Potrivit lui, sunt câteva astfel de personaje care răspund apelurilor de donare, indiferent de ce anunță acestea – pix, foaie, un ceas rupt, o mască semi folosită. „E trist că așa ceva se întâmplă”, spune el.
Au fost și cazuri de fraudă. Într-un mesaj privat, administratorii grupului au fost atenționați că o doamnă a solicitat obiecte pentru copii pe care, ulterior, le-a postat pe o platformă de vânzări.
E o nouă formă de gândire
Free Cycle Chișinău are totuși o motivație ecologică. „Nu cred că a ajutat la prevenirea poluării, pentru că vorbim de un grup de 12 mii de oameni. Impactul la nivel de țară este unul infim, dar e o nouă formă de gândire”, spune Marcel. Acum, pe Facebook se poate observa cum tot mai multe persoane anunță că au un obiect și nu știu ce să facă cu el, iar, în comentarii, oamenii le recomandă să posteze pe grupul Free Cycle.
Cât privește partea caritabilă, inițiatorul grupului spune că Free Cycle Chișinău nu exclude caritatea și dacă obiectele donate se duc la niște case de copii sau aziluri, atunci „e foarte bine”.
În final, mai precizăm că, potrivit unui studiu PNUD, în zonele rurale din Moldova zilnic se generează între 0,3-0,4 kg de deșeuri per capita și 0,9 kg/capita/zi sau mai mult în zonele urbane. Anual, prin intermediul serviciilor de salubrizare, din localitățile urbane sunt evacuate circa 1,1-2,2 milioane tone de deșeuri solide. Iar întreprinderile generează o cantitate totală de cca 2,8 milioane tone de deșeuri.
