Viitorul domeniului imobiliar. De ce se va ține cont la construcția unei clădiri și ce rol va avea digitalizarea

Directorii imobiliari ai Forumului Economic Mondial au făcut preziceri pentru viitorul domeniului imobiliar. Este un viitor în care clădirile oferă confort, sunt echipate evenimente fără precedent, susțin sănătatea umană și planetară și sunt accesibile pentru toată societatea. Este
o viziune în care se află imobilul viitorului viabil, durabil, rezistent și accesibil.

Astfel, potrivit analizei Forumului Economic Mondial, în viitor domeniul imobiliar se va baza pe patru piloni:

1. Viabilitate

Viabilitatea va pune accent pe sănătate, calitate înaltă, centrarea spre oamneni, spații inteligente, care sporesc starea de bine și productivitatea.

2. Sustenabilitate

În viitor, domeniul imobiliar va pune accentul și pe sustenabilitate, vor folosi materiale ecologice și vor opta pentru spații care vor fi în ambianță cu mediul.

Clădirile reprezintă aproape 40% din global emisiile de gaze cu efect de seră. De aceea se dorește reducerea carbonului până la emisii zero.

3. Reziliență

În centrul rezistenței clădirilor se află orașele, clădirile și oamenii care le ocupă, care protejează viitorul prin atenuarea efectelor de evenimente naturale și artificiale neprevăzute, cum ar fi crizele climatice, financiare și de sănătate și păstrarea identității culturale a comunităților. Activele trebuie să reziste la o varietate de șocuri imprevizibile, iar oamenii trebuie să fie cât mai flexibili pentru a se adapta.

4. Accesibilitate

În viitor domeniul imobiliar va pune accent pe furnizarea unui spațiu de calitate pentru a trăi și a conduce
afacerea, ceea ce este esențial pentru sănătatea generală a societății. Costul spațiului, precum și locația, poate împiedica oamenii să trăiască în condiții noemale.

Utilizarea tehnologie în domeniul imobiliar

Tehnologia și soluțiile digitale vor fi printre cei mai importanți facilitatori pentru a inaugura noua eră a domeniului imobiliar, permițând nu numai personalizarea spațiilor în funcție de necesitățile ocupanților (de ex. temperatura, umiditate) dar și ducând operațiunile de construcție la următorul nivelul și abordarea durabilității și accesibilității:
– Clădiri bazate pe date și autonomie:
Clădirile autonome învață, se se adaptează continuu și să răspundă nevoilor oamenilor precum și a mediului înconjurător. Exploatarea unui feedback continuu bazat pe datele puse la dispoziție de infrastructura digitală a clădirilor va îmbunătăți considerabil experința locatarului. Clădirile autonome se reglează automat, adaptându-se la interior și exterior dinamic pentru condiții de muncă optime, pentru o productivitate sporită și care are grijă de sănătatea oamenilor.
– Costuri de construcție:

design inovator și tehnici de construcție, precum și cele mai avansate materialele pot ajuta la scăderea considerabilă a costurilor, sprijinind astfel accesibilitatea.
– Securitate cibernetică și confidențialitate: proprietatea datelor și reglementările de utilizare vor fi esențiale în următorul deceniu. Confidențialitatea și securitatea trebuie să fie în topul priorităților în procesul de digitalizare pentru a asigura proprietarii și locatarii că sunt în siguranță.

#real estate #preziceri #imobiliare #viitor

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele economice recente arată că Republica Moldova a înregistrat un indice al risipei alimentare de 93,4 din 100 în anul 2024, conform unei analize prezentate în emisiunea „Analize economice” de către econoomistul Veaceslva Ioniță. Un moldovean va risipi în medie aproximativ 71 kg de produse alimentare în acest an.

Risipa alimentară totală în Republica Moldova în 2024 va fi de aproximativ 180 de mii de tone, echivalent cu aproximativ 3 mii de vagoane de tren marfare, aliniate pe o lungime de 40 km. Aceste date alarmante au fost prezentate de economistul Veaceslav Ioniță, care a subliniat că risipa de alimente ar putea fi chiar mai mare cu 50% dacă calitatea datelor ar fi îmbunătățită.

În ceea ce privește ponderea cheltuielilor pentru produsele alimentare în funcție de veniturile gospodăriilor casnice, analistul economic a menționat că în 2022, primii 20% cei mai săraci moldoveni au alocat aproximativ 56,9% din venitul gospodării pentru alimente, în timp ce cei mai bogați 20% dintre moldoveni au alocat doar 30,3% din venituri.

Comparativ cu alte țări, risipa de alimente în Republica Moldova este de 71 kg per capita pe an, situându-se sub nivelul înregistrat în țări precum Portugalia (124 kg), Elveția (119 kg) și Serbia (108 kg). Totuși, această cifră este mai mare decât cea din Ucraina (69 kg), România (67 kg) și alte țări din Europa de est și de nord.